HOTARÂRE nr. 1050 din 9 august 2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicata, si al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006,
Guvernul României adopta prezenta hotarâre.
CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Art. 1
(1)Prezenta hotarâre stabileste cerintele minime de protectie în domeniul securitatii si sanatatii în munca a lucratorilor din industria extractiva de foraj.
(2)Prevederile Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006 se aplica în întregime domeniului prevazut la alin. (1), fara a aduce atingere prevederilor mai restrictive si/sau specifice continute în prezenta hotarâre.
Art. 2
Pentru aplicarea prezentei hotarâri, termenii si expresiile de mai jos semnifica, dupa cum urmeaza:
a)industrie extractiva de foraj – toate ramurile industriei în care se desfasoara activitatile de extractie, în sensul strict al termenului, de substante minerale utile prin forare de puturi de sonde si/sau prospectiuni pentru asemenea extractii si/sau pregatirea pentru vânzarea materiilor prime extrase;
b)loc de munca – ansamblul locurilor destinate amplasarii de posturi de lucru în cadrul activitatilor si instalatiilor legate direct sau indirect de industriile extractive de foraj, inclusiv locurile de cazare la care lucratorii au acces în cadrul activitatii lor.
Art. 3
Prevederile prezentei hotarâri nu se aplica activitatilor de prelucrare a materiilor prime extrase.
CAPITOLUL II: Obligatiile angajatorilor
Art. 4
Pentru a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca:
a)locurile de munca sa fie proiectate, construite, echipate, date în folosinta, exploatate si întretinute astfel încât sa permita lucratorilor efectuarea sarcinilor de munca fara a pune în pericol securitatea si/sau sanatatea proprie si/sau a celorlalti lucratori;
b)exploatarea locurilor de munca în prezenta lucratorilor sa se faca sub supravegherea unei persoane responsabile;
c)activitatile care comporta un risc special sa fie încredintate numai personalului competent si sa se execute conform instructiunilor date;
d)toate instructiunile de securitate sa fie redactate astfel încât sa poata fi întelese de catre toti lucratorii la care se refera;
e)locurile de munca sa fie dotate cu instalatii de prim ajutor adecvate;
f)toate exercitiile de securitate necesare sa se efectueze periodic.
Art. 5
Angajatorul trebuie sa se asigure ca este întocmit si tinut la zi un document referitor la securitate si sanatate, denumit în continuare document de securitate si sanatate, care îndeplineste cerintele prevazute la art. 7, 12, 16 si 17 din Legea nr. 319/2006.
Art. 6
Documentul de securitate si sanatate face dovada în special ca:
a)sunt determinate si evaluate riscurile la care sunt expusi lucratorii la locul de munca;
b)se iau masurile corespunzatoare pentru a se atinge obiectivele prezentei hotarâri;
c)proiectarea, utilizarea si întretinerea locului de munca si ale echipamentelor prezinta securitate.
Art. 7
Documentul de securitate si sanatate se întocmeste înainte de începerea lucrarii si trebuie revizuit daca locul de munca sufera modificari majore, extinderi sau transformari.
Art. 8
În situatia în care la acelasi loc de munca sunt prezenti lucratori din diferite întreprinderi, fiecare angajator raspunde de toate problemele care tin de responsabilitatea sa.
Art. 9
Angajatorul care are responsabilitatea locului de munca coordoneaza punerea în aplicare a tuturor masurilor privitoare la securitatea si sanatatea lucratorilor si înscrie în documentul de securitate si sanatate scopul, masurile si modalitatile de punere în aplicare a acestei coordonari.
Art. 10
Dispozitiile art. 9 nu aduc atingere raspunderii individuale a angajatorilor prevazute de Legea nr. 319/2006.
Art. 11
(1)Angajatorul trebuie sa raporteze fara întârziere autoritatilor prevazute la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 319/2006 orice accident de munca grav si/sau mortal, precum si orice pericol grav.
(2)Daca este necesar, angajatorul actualizeaza documentul de securitate si sanatate, înregistrând masurile luate pentru evitarea evenimentelor prevazute la alin. (1).
Art. 12
Angajatorul trebuie sa ia masurile de precautie corespunzatoare în functie de metoda de exploatare:
a)pentru a evita, detecta si combate declansarea si propagarea incendiilor si exploziilor; si
b)pentru a evita formarea atmosferelor explozive si/sau nocive pentru sanatate.
Art. 13
Angajatorul trebuie sa prevada si sa întretina mijloace corespunzatoare de evacuare si salvare pentru a asigura, în caz de pericol, evacuarea lucratorilor de la locurile de munca, rapid si în deplina securitate.
Art. 14
Angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru asigurarea sistemelor de alarma si a altor mijloace de comunicare necesare care sa permita, în caz de nevoie, declansarea imediata a operatiilor de asistenta, prim ajutor, de evacuare si salvare.
CAPITOLUL III: Informarea, consultarea si participarea lucratorilor
Art. 15
Lucratorii si/sau reprezentantii lor trebuie sa fie informati asupra tuturor masurilor luate cu privire la securitatea si sanatatea la locurile de munca si, în special, asupra celor privind punerea în aplicare a prevederilor art. 4-14, fara a se aduce atingere prevederilor art. 16 si 17 din Legea nr. 319/2006.
Art. 16
Informatiile trebuie sa fie pe întelesul lucratorilor vizati.
Art. 17
Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora trebuie sa se faca în conformitate cu prevederile art. 18 din Legea nr. 319/2006.
CAPITOLUL IV: Supravegherea medicala
Art. 18
Pentru a asigura supravegherea medicala corespunzatoare a lucratorilor, în functie de riscurile privind securitatea si sanatatea lor la locul de munca, se iau masuri în conformitate cu reglementarile legale în domeniu.
Art. 19
Masurile mentionate la art. 18 se stabilesc astfel încât sa permita fiecarui lucrator sa beneficieze sau sa fie supus unui examen medical înainte de începerea activitatilor prevazute la art. 2 si, ulterior, în mod periodic.
Art. 20
Supravegherea medicala a lucratorilor în cadrul sistemului national de sanatate se asigura prin structurile medicale de medicina a muncii care functioneaza potrivit reglementarilor Ministerului Sanatatii Publice.
CAPITOLUL V: Dispozitii finale
Art. 21
Locurile de munca ce se vor crea dupa data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de securitate si sanatate prevazute în anexele nr. 1 -3.
Art. 22
Locurile de munca existente la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de securitate si sanatate prevazute în anexe, pâna cel târziu la data aderarii României la Uniunea Europeana.
Art. 23
Daca, dupa data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri, locurile de munca sunt supuse unor modificari, extinderi si/sau transformari, angajatorul ia masurile necesare pentru ca aceste modificari, extinderi si/sau de transformari sa fie în conformitate cu cerintele minime corespunzatoare prevazute în anexe.
Art. 24
Prevederile anexelor nr. 1 -3 se adapteaza în functie de evolutia acquis-ului comunitar si a standardizarii cu privire la industria extractiva de foraj si/sau de progresul tehnic, evolutia reglementarilor sau specificatiilor internationale ori a noilor descoperiri în domeniul industriei extractive de foraj.
Art. 25
Anexele nr. 1 -3 fac parte integranta din prezenta hotarâre.
Art. 26
Dispozitiile prevederilor din anexe se aplica ori de câte ori acestea sunt necesare datorita caracteristicilor locului de munca, în functie de activitate, de împrejurari sau de un risc specific.
Art. 27
Prezenta hotarâre intra în vigoare la data de 1 octombrie 2006.
Art. 28
De la data aderarii României la Uniunea Europeana, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei va raporta Comisiei Europene, la fiecare 5 ani, despre aplicarea prevederilor prezentei hotarâri, prezentând totodata punctele de vedere ale partenerilor sociali.
-****-
Prezenta hotarâre transpune Directiva 92/91/CEE privind cerintele minime pentru îmbunatatirea securitatii si protectiei sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 348/1992.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
Ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul economiei si comertului,
Codrut Ioan Seres
Ministrul sanatatii publice,
Gheorghe Eugen Nicolaescu
p. Ministrul integrarii europene,
Adrian Ciocanea,
secretar de stat
ANEXA Nr. 1: CERINTE MINIME COMUNE aplicabile sectoarelor de foraj terestru si marin
1.Stabilitate si soliditate
Locurile de munca trebuie proiectate, construite, instalate, exploatate, supravegheate si întretinute pentru a putea rezista fortelor exterioare la care pot fi supuse.
Ele trebuie sa aiba structura si soliditatea corespunzatoare în functie de utilizare.
2.Supraveghere si organizare
2.1.Organizarea locurilor de munca
2.1.1.Locurile de munca trebuie sa fie astfel organizate încât sa asigure o protectie adecvata împotriva riscurilor. Acestea trebuie mentinute curate, iar substantele sau depunerile periculoase trebuie îndepartate ori tinute sub supraveghere, pentru a nu pune în pericol securitatea si sanatatea lucratorilor.
2.1.2.Posturile de lucru trebuie sa fie proiectate si construite dupa principii ergonomice, tinându-se seama de necesitatea lucratorilor de a putea urmari derularea operatiunilor de la postul lor de lucru.
2.1.3.Zonele în care exista riscuri specifice trebuie delimitate si semnalizate.
2.2.Persoana responsabila
La orice loc de munca ocupat de lucratori trebuie sa existe în permanenta o persoana responsabila desemnata de angajator, care sa aiba calitatile si competenta necesare acestei functii.
Angajatorul poate sa îsi asume el însusi responsabilitatea pentru locul de munca la care se face referire în paragraful anterior, daca are calitatile si competenta necesare.
2.3.Supravegherea
Pentru asigurarea securitatii si protectiei sanatatii lucratorilor pe parcursul tuturor operatiilor, trebuie asigurata supravegherea de catre persoane care au calitatile si competenta cerute de aceasta functie, desemnate de catre angajator sau în numele acestuia, si care actioneaza în interesul acestuia.
Angajatorul poate sa îsi asume personal supravegherea la care se face referire în primul paragraf, daca are calitatile si competenta necesare.
2.4.Lucratori competenti
La fiecare loc de munca ocupat de lucratori trebuie sa se gaseasca un numar suficient de lucratori care sa aiba calitatile, experienta si pregatirea necesare pentru a îndeplini sarcinile ce le sunt încredintate.
2.5.Informare, instruire si pregatire
Lucratorii trebuie sa beneficieze de informare, instruire si pregatire sau perfectionare profesionala, necesare pentru asigurarea securitatii si protectia sanatatii lor.
Angajatorul trebuie sa se asigure ca lucratorii primesc instructiuni pe întelesul lor, astfel încât sa nu puna în pericol propria securitate si sanatate sau pe a celorlalti lucratori.
2.6.Instructiuni scrise
Pentru fiecare loc de munca trebuie elaborate instructiuni scrise, care sa cuprinda reguli ce trebuie respectate în scopul asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor si al utilizarii în siguranta a utilajelor.
Aceste instructiuni trebuie sa includa informatii cu privire la utilizarea echipamentelor de interventie, precum si la masurile ce trebuie luate la locul de munca sau în apropierea acestuia, în caz de urgenta.
2.7.Metode sigure de lucru
La fiecare loc de munca sau pentru fiecare activitate trebuie aplicate metode sigure de lucru.
2.8.Permise de lucru
În cazul în care documentul de securitate si sanatate prevede acest lucru, trebuie introdus un sistem de permise de lucru pentru executarea lucrarilor periculoase si pentru executarea lucrarilor care nu sunt, în mod normal, periculoase, dar care, în interactiune cu alte activitati, pot genera pericole grave.
Permisele de lucru trebuie emise înainte de începerea lucrului de persoana desemnata în acest scop si trebuie sa contina conditiile ce trebuie îndeplinite si masurile ce trebuie luate înainte, în timpul lucrului si dupa lucru.
2.9.Revizuirea periodica a masurilor de securitate si de sanatate
Angajatorul trebuie sa asigure revizuirea periodica a masurilor referitoare la securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv a sistemului de gestionare a securitatii si sanatatii, pentru a fi în concordanta cu prevederile prezentei hotarâri.
3.Utilaje si instalatii mecanice si electrice
3.1.Generalitati
În momentul alegerii, instalarii, punerii în functiune, exploatarii si întretinerii utilajelor mecanice si electrice trebuie sa se acorde atentia cuvenita securitatii si sanatatii lucratorilor, luându-se în considerare prevederile prezentei hotarâri, ale Hotarârii Guvernului nr. 119/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a masinilor industriale, precum si ale legislatiei nationale care transpun Directiva 89/655 CEE.
Daca utilajele sunt amplasate într-o zona în care exista sau pot sa existe riscuri de incendiu ori de explozie datorate aprinderii unor gaze, vapori sau lichide volatile, atunci acestea trebuie sa corespunda utilizarii într-o astfel de zona.
Utilajele trebuie sa fie prevazute, daca este necesar, cu dispozitive de protectie adecvata si sisteme de securitate în caz de avarie.
3.2.Dispozitii specifice
Utilajele si instalatiile mecanice trebuie sa prezinte o rezistenta suficienta, sa nu prezinte defecte evidente si sa corespunda scopului în care au fost realizate.
Utilajele si instalatiile electrice trebuie sa aiba o capacitate si o putere corespunzatoare scopului în care au fost destinate.
4.Întretinere
4.1.Întretinere generala
Este necesara stabilirea unui program adecvat privind verificarea sistematica, întretinerea si, daca este cazul, testarea utilajelor si instalatiilor mecanice si electrice.
Întretinerea, verificarea si testarea oricarei parti a instalatiei sau a utilajului trebuie efectuate de catre o persoana competenta.
Procesele-verbale de verificare si testare trebuie întocmite si pastrate în mod corespunzator.
4.2.Întretinerea echipamentului de protectie Echipamentul de protectie trebuie sa fie corespunzator, pregatit pentru utilizare si în perfecta stare de functionare în orice moment.
Întretinerea trebuie facuta tinându-se seama de activitatile exercitate.
5.Controlul puturilor
În timpul operatiilor de foraj trebuie sa fie prevazute echipamente corespunzatoare pentru controlul puturilor, în scopul prevenirii riscurilor de eruptie.
La amplasarea acestor echipamente trebuie sa se tina seama de caracteristicile putului forat si de conditiile de exploatare.
6.Protectia împotriva atmosferelor nocive si riscurilor de explozie
6.1.Trebuie luate masuri pentru evaluarea prezentei substantelor nocive si/sau potential explozive în atmosfera si pentru masurarea concentratiei acestor substante.
Daca documentul de securitate si sanatate prevede acest lucru, trebuie montate dispozitive de supraveghere care sa înregistreze si sa masoare concentratiile de gaz, automat si continuu, în punctele mentionate, dispozitive de alarma automate, sisteme de decuplare automata a instalatiilor electrice si sisteme de oprire automata a motoarelor cu ardere interna.
Daca sunt prevazute masuratori automate, valorile determinate trebuie înregistrate si pastrate în documentul de securitate si sanatate.
6.2.Protectia împotriva atmosferelor nocive
6.2.1.Daca se acumuleaza sau exista riscul sa se acumuleze în atmosfera substante nocive, trebuie luate masuri adecvate pentru a se asigura retinerea lor la sursa si îndepartarea lor.
Sistemul trebuie sa fie capabil sa disperseze aceste substante nocive, astfel încât sa nu prezinte niciun risc pentru lucratori.
6.2.2.Fara a aduce atingere prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca, în zonele în care lucratorii pot fi expusi atmosferelor nocive pentru sanatatea lor, trebuie sa existe un numar suficient de aparate respiratorii si echipamente de reanimare corespunzatoare.
În asemenea cazuri, trebuie sa fie prezent la locul de munca un numar suficient de lucratori instruiti sa foloseasca asemenea echipamente.
Echipamentul trebuie sa fie depozitat si întretinut corespunzator.
6.2.3.În cazul în care în atmosfera exista sau poate exista hidrogen sulfurat ori alte gaze toxice, trebuie sa existe si sa fie pus la dispozitia organelor de control un plan de protectie care sa precizeze echipamentele disponibile si masurile preventive adoptate.
6.3.Prevenirea riscurilor de explozie
6.3.1.Trebuie luate toate masurile necesare pentru prevenirea aparitiei si formarii atmosferelor explozive.
6.3.2.În interiorul zonelor care prezinta riscuri de explozie, trebuie luate toate masurile pentru a împiedica aprinderea atmosferei explozive.
6.3.3.Trebuie stabilit un plan de prevenire a exploziilor, precizându-se echipamentele si masurile ce trebuie luate.
7.Cai si iesiri de urgenta
7.1.Caile si iesirile de urgenta trebuie sa fie libere si sa conduca în modul cel mai direct spre exterior sau într-o zona de securitate, la un punct de adunare ori la un post de evacuare sigur.
7.2.În caz de pericol, lucratorii trebuie sa poata evacua rapid si în conditii de securitate maxima toate locurile de munca.
7.3.Numarul, distributia si dimensiunile cailor si iesirilor de urgenta se fac în functie de folosirea, dotarea si dimensiunile locurilor de munca, precum si de numarul maxim de persoane prezente.
Încaperile de cazare si de repaus trebuie sa aiba cel putin doua iesiri de urgenta separate, situate cât mai departe posibil una de cealalta si care sa conduca spre o zona sigura, un punct de adunare sigur sau un punct de evacuare sigur.
7.4.Usile de urgenta trebuie sa se deschida spre exterior sau, daca acest lucru nu este posibil de realizat, atunci trebuie sa fie glisante.
Usile de urgenta nu trebuie sa fie încuiate sau blocate, astfel încât sa nu poata fi deschise usor si imediat de catre persoanele care ar avea nevoie sa le utilizeze în caz de urgenta.
7.5.Caile si iesirile de urgenta speciale trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca.
7.6.Usile de urgenta nu trebuie încuiate.
Caile si iesirile de urgenta, precum si caile de circulatie si usile de acces catre acestea trebuie sa fie libere, astfel încât sa poata fi utilizate în orice moment, fara oprelisti.
7.7.Caile si iesirile de urgenta, care necesita iluminare, trebuie prevazute si cu iluminare de siguranta de intensitate corespunzatoare, în eventualitatea unei întreruperi a alimentarii cu energie electrica.
8.Aerisirea locurilor de munca închise
8.1.În locurile de munca închise trebuie sa se asigure suficient aer proaspat, avându-se în vedere metodele de lucru folosite si eforturile fizice impuse lucratorilor.
Daca se utilizeaza o instalatie de ventilatie, ea trebuie mentinuta în stare de functionare.
Orice defectiune în functionarea instalatiei trebuie semnalizata de un sistem de control, daca acest lucru este necesar pentru sanatatea lucratorilor.
8.2.Daca sunt folosite instalatii de aer conditionat sau ventilatie mecanica, acestea trebuie sa functioneze astfel încât lucratorii sa nu fie expusi curentilor de aer care i-ar putea deranja.
Orice depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru sanatatea lucratorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminata rapid.
9.Temperatura din încaperi
9.1.Temperatura din încaperile de lucru trebuie sa fie adecvata organismului uman în timpul lucrului, tinându-se seama de metodele de lucru folosite si de eforturile fizice impuse lucratorilor.
9.2.Temperatura din încaperile de repaus, din încaperile pentru personalul de serviciu permanent, din grupurile sanitare, din cantine si din încaperile de prim ajutor trebuie sa corespunda destinatiei specifice acestor încaperi.
9.3.Ferestrele, luminatoarele si glasvandurile trebuie sa permita evitarea luminii solare excesive asupra locurilor de munca, în functie de natura muncii si de locul de munca.
10.Pardoselile, peretii, plafoanele si acoperisurile încaperilor
10.1.Pardoselile locurilor de munca trebuie sa fie lipsite de proeminente, de gauri sau de planuri înclinate periculoase; ele trebuie sa fie fixe, stabile si nealunecoase.
Locurile de munca în care sunt instalate posturi de lucru trebuie sa prezinte o izolatie din punct de vedere termic, tinându-se seama de tipul întreprinderii si de activitatea fizica a lucratorilor.
10.2.Suprafetele pardoselilor, peretilor si plafoanelor din încaperi trebuie sa poata fi curatate si renovate la un nivel de igiena adecvat.
10.3.Peretii transparenti sau translucizi, în special cei integral din sticla, din încaperile ori din apropierea locurilor de munca si a cailor de acces trebuie sa fie clar semnalizati si confectionati din material securizat sau separati de aceste locuri de munca si de caile de acces, astfel încât lucratorii sa nu vina în contact cu aceste glasvanduri ori sa fie raniti în cazul spargerii lor.
10.4.Accesul pe acoperisurile din materiale insuficient de rezistente trebuie permis numai în situatia în care se realizeaza dotarea cu echipamente care sa asigure desfasurarea lucrului în deplina securitate.
11.Iluminarea naturala si artificiala
11.1.Fiecare loc de munca trebuie sa dispuna de o iluminare suficienta care sa asigure securitatea si sanatatea lucratorilor.
11.2.Locurile de munca trebuie sa primeasca suficienta lumina naturala si trebuie sa fie prevazute, tinându-se cont de conditiile de clima, cu dispozitive de iluminare artificiala adecvate pentru a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor.
11.3.Instalatiile de iluminat din încaperile de lucru si din caile de acces trebuie sa fie amplasate astfel încât tipul iluminarii sa nu prezinte un risc de accidentare pentru lucratori.
11.4.Locurile de munca în care lucratorii sunt în mod deosebit expusi riscurilor în caz de întrerupere a alimentarii cu energie electrica trebuie sa fie prevazute cu iluminat de siguranta cu o intensitate adecvata.
11.5.Instalatiile de iluminat trebuie sa fie proiectate astfel încât sa asigure o iluminare permanenta a locurilor de control operational, cailor de iesire, locurilor de îmbarcare, zonelor periculoase.
Daca locurile de munca nu sunt ocupate decât ocazional, obligatia la care se refera primul paragraf se limiteaza la perioada în care lucratorii sunt prezenti.
12.Ferestre si luminatoare
12.1.Ferestrele, luminatoarele si sistemele de ventilatie prevazute cu dispozitive de deschidere, reglare si blocare trebuie proiectate astfel încât functionarea acestora sa fie sigura.
Amplasarea lor trebuie sa nu constituie un risc pentru lucratori atunci când sunt deschise.
12.2.Ferestrele si luminatoarele trebuie sa poata fi curatate fara riscuri.
13.Usi si porti
13.1.Pozitia, numarul si dimensiunile usilor si portilor, precum si materialele din care sunt confectionate sunt determinate de natura si utilizarea încaperilor sau incintelor.
13.2.Usile transparente trebuie marcate adecvat la nivelul privirii.
13.3.Usile si portile batante trebuie sa fi transparente sau sa posede panouri transparente.
13.4.Daca suprafetele transparente sau translucide ale usilor si portilor nu sunt din materiale securizate si daca exista posibilitatea ca lucratorii sa se raneasca daca acestea se sparg, suprafetele trebuie protejate împotriva spargerii.
13.5.Usile glisante trebuie sa fie prevazute cu un sistem de securitate care sa împiedice iesirea acestora de pe sine si caderea în mod neasteptat.
13.6.Usile si portile care se deschid în sus trebuie prevazute cu un sistem de siguranta care sa împiedice caderea lor.
13.7.Usile si portile situate de-a lungul cailor de salvare trebuie marcate adecvat.
Ele trebuie sa poata fi deschise din interior oricând, cu usurinta, fara ajutor special.
Ele trebuie sa poata fi deschise când locurile de munca sunt ocupate.
13.8.În apropierea imediata a portilor destinate în special traficului de vehicule, daca acestea nu sunt sigure pentru pietoni, trebuie sa existe usi sau porti destinate acestora care sa fie semnalizate vizibil si degajate în permanenta.
13.9.Usile si portile mecanice trebuie sa functioneze fara sa prezinte un pericol de accidentare pentru lucratori.
Ele trebuie sa fie prevazute cu sistem de oprire de siguranta accesibile si usor de identificat si daca nu se deschid automat în cazul întreruperii alimentarii cu energie electrica, sa poata fi deschise manual.
13.10.Daca accesul într-un loc este oprit de lanturi sau dispozitive similare, acestea trebuie sa fie vizibile si semnalizate prin panouri de interdictie ori avertizare adecvate.
14.Cai de circulatie
14.1.În caz de urgenta, trebuie sa fie posibile accesul fara pericol la locul de munca si evacuarea rapida si în siguranta.
14.2.Caile de circulatie, inclusiv scarile, scarile fixe, cheiurile si rampele de încarcare, trebuie sa fie calculate, dimensionate si amplasate astfel încât pietonii sau vehiculele sa le poata utiliza usor, în deplina securitate si în conformitate cu destinatia lor, iar lucratorii aflati în vecinatatea acestor cai de circulatie sa nu fie amenintati de niciun pericol.
14.3.Caile utilizate pentru traficul pietonal si/sau traficul de marfuri trebuie sa fie dimensionate în concordanta cu numarul de utilizatori potentiali si cu tipul de întreprindere.
Daca pe caile de circulatie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie prevazuta o distanta de securitate corespunzatoare pentru pietoni.
14.4.Între caile de circulatie destinate vehiculelor si porti, portaluri, pasaje pentru pietoni, coridoare si scari trebuie sa existe o distanta suficienta.
14.5.Traseul cailor de circulatie si acces trebuie sa fie semnalizat clar pentru a asigura protectia lucratorilor.
15.Zone periculoase
15.1.Daca locurile de munca cuprind zone periculoase în care, datorita naturii muncii, exista riscuri, inclusiv de cadere a lucratorilor si a obiectelor, locurile de munca trebuie prevazute, în masura posibilitatilor, cu dispozitive care sa împiedice intrarea în zona a lucratorilor neautorizati.
15.2.Trebuie luate masuri adecvate de protectie a lucratorilor autorizati sa intre în zonele periculoase.
15.3.Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil.
16.Dimensiunile si volumul de aer al încaperilor – libertatea de miscare la posturile de lucru
16.1.Încaperile de lucru trebuie sa aiba o suprafata, înaltime si un volum de aer corespunzatoare, care sa permita lucratorilor sa îsi desfasoare munca fara riscuri pentru securitatea, sanatatea sau confortul lor.
16.2.Dimensiunile suprafetei neocupate de la postul de lucru trebuie sa asigure lucratorilor suficienta libertate de miscare si sa le permita sa îsi desfasoare munca în deplina securitate.
17.Încaperile de repaus
17.1.Daca securitatea si sanatatea lucratorilor necesita acest lucru, în functie de tipul de activitate sau de efectivele care depasesc un anumit numar de persoane, lucratorii trebuie sa dispuna de o camera de repaus usor accesibila.
Aceasta dispozitie nu este aplicabila daca lucratorii îsi desfasoara activitatea în birouri sau în camere de lucru similare, care ofera posibilitatea de relaxare în timpul pauzelor.
17.2.Încaperile de repaus trebuie sa fie destul de mari si sa fie dotate cu un numar corespunzator de mese si scaune cu spatar, în functie de numarul lucratorilor.
17.3.În încaperile de repaus trebuie luate masuri pentru protectia nefumatorilor fata de disconfortul creat de fumul de tigara.
17.4.Daca timpul de munca este întrerupt cu regularitate si în mod frecvent si nu exista camera de repaus, trebuie puse la dispozitia personalului alte camere în care lucratorii sa poata sta în timpul întreruperilor, ori de câte ori securitatea si sanatatea lucratorilor o justifica.
Trebuie luate masuri adecvate pentru protectia nefumatorilor împotriva disconfortului provocat de fumul de tigara.
18.Locuri de munca în aer liber
18.1.Posturile de lucru, caile de circulatie si alte amplasamente sau instalatii în aer liber, care sunt ocupate ori utilizate de catre lucratori în decursul activitatii lor, trebuie sa fie astfel organizate ca circulatia pietonala sau a vehiculelor sa se faca în conditii de securitate.
18.2.Locurile de munca în aer liber trebuie sa fie iluminate corespunzator cu lumina artificiala, în conditiile în care lumina zilei este insuficienta.
18.3.Daca lucratorii sunt angajati la posturi de lucru în aer liber, acestea trebuie sa fie, daca este posibil, amenajate astfel încât lucratorii:
a)sa fie protejati împotriva influentelor atmosferice si, daca este necesar, împotriva caderii de obiecte;
b)sa nu fie expusi la niveluri sonore nocive, nici la influente exterioare nocive;
c)în caz de pericol, sa poata parasi rapid locul de munca si sa poata fi ajutati rapid;
d)sa nu alunece sau sa cada.
19.Femei gravide si mame care alapteaza
Femeile gravide si mamele care alapteaza trebuie sa aiba posibilitatea de a se odihni în pozitie culcata, în conditii adecvate.
20.Lucratori cu handicap
La organizarea locurilor de munca trebuie sa se tina seama de lucratorii cu handicap, daca este necesar.
Aceasta dispozitie se refera, mai ales, la usile, caile de comunicatie, scarile, dusurile, chiuvetele, toaletele si posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de lucratorii cu handicap.
ANEXA Nr. 2: CERINTE MINIME aplicabile sectorului de foraj terestru
1.Detectarea si prevenirea incendiilor
1.1.Oriunde se proiecteaza, se construiesc, se doteaza, se dau în folosinta, se exploateaza sau se întretin locuri de munca, trebuie luate masurile adecvate pentru prevenirea declansarii si propagarii incendiilor care provin de la sursele identificate în documentul de securitate si sanatate.
Trebuie sa fie stabilite prevederi pentru ca orice incendiu sa fie stins rapid si eficient.
1.2.Locurile de munca trebuie sa fie prevazute cu dispozitive adecvate pentru combaterea incendiului si, în masura în care este necesar, cu detectoare de incendiu si sisteme de alarma.
1.3.Dispozitivele neautomate de stingere a incendiilor trebuie sa fie accesibile si usor de manipulat si, daca este necesar, protejate împotriva riscurilor de deteriorare.
1.4.La locul de munca trebuie pastrat un plan de paza contra incendiului care sa precizeze masurile de luat, conform prevederilor art. 4 – 14 din hotarâre, pentru prevenirea, detectarea si combaterea declansarii si propagarii incendiilor.
1.5.Echipamentul pentru stingerea incendiilor trebuie sa fie semnalizat în conformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca.
Aceste semne trebuie sa fie amplasate în puncte corespunzatoare si trebuie sa fie durabile.
2.Comanda de la distanta în caz de urgenta
Daca documentul de securitate si sanatate prevede acest lucru, anumite echipamente trebuie, în caz de urgenta, sa poata fi comandate de la distanta din locuri corect alese.
Asemenea echipament trebuie sa includa sisteme de izolare si purjare a puturilor, instalatiilor si conductelor.
3.Mijloace de comunicare în situatii normale si critice
3.1.Daca documentul de securitate si sanatate prevede acest lucru, fiecare loc de munca ocupat de lucratori trebuie sa dispuna de:
a)un sistem acustic si optic capabil sa transmita, în caz de nevoie, un semnal de alarma oricarui post de lucru;
b)un sistem acustic capabil sa fie auzit clar în toate punctele instalatiei ocupate frecvent de lucratori.
3.2.Dispozitivele de declansare a alarmei trebuie amplasate în locuri adecvate.
3.3.Daca lucratorii sunt prezenti în locuri de munca care nu sunt ocupate în mod obisnuit, trebuie amplasate sisteme de comunicare la îndemâna.
4.Puncte de adunare si registru de apel
Daca documentul de securitate si sanatate prevede acest lucru, trebuie specificate punctele de adunare si trebuie tinut un registru de apel si luate masurile necesare în acest sens.
5.Mijloace de evacuare si salvare
5.1.Lucratorii trebuie instruiti în actiuni adecvate în caz de urgenta.
5.2.Echipamentele de salvare trebuie plasate în locuri adecvate si accesibile, gata de utilizare.
5.3.Daca evacuarea urmeaza un itinerar dificil sau daca trece printr-o zona cu atmosfera irespirabila ori care poate deveni irespirabila, lucratorii trebuie sa dispuna la postul lor de lucru de aparate de autosalvare pentru folosirea imediata.
6.Exercitii de securitate
La toate locurile de munca ocupate în mod obisnuit de lucratori trebuie sa se efectueze periodic exercitii de securitate.
Scopul principal al acestor exercitii este de a forma si verifica aptitudinile lucratorilor desemnati sa utilizeze, sa manipuleze sau sa exploateze echipamentul de salvare în caz de pericol, tinându-se seama de criteriile stipulate în documentul de securitate si sanatate aratat la pct. 1.1.
Daca este necesar, lucratorii trebuie, de asemenea, sa exerseze folosirea, manipularea sau exploatarea corecta a acestor echipamente.
7.Instalatii sanitare
7.1.Vestiare si dulapuri pentru îmbracaminte
7.1.1.Lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie vestiare corespunzatoare, daca acestia trebuie sa poarte echipament de lucru special si daca, din motive de sanatate sau de decenta, nu li se poate cere sa se schimbe într-un alt spatiu.
Vestiarele trebuie sa fie usor accesibile, sa aiba o capacitate suficienta si sa fie prevazute cu scaune.
7.1.2.Vestiarele trebuie sa fie de dimensiuni suficient de mari si sa aiba dotarile care sa permita fiecarui lucrator sa îsi tina încuiata îmbracamintea în timpul lucrului.
Daca împrejurarile o justifica (de exemplu, substante periculoase, umiditate, murdarie), dulapurile pentru echipamentul de lucru trebuie separate de cele pentru îmbracamintea personala.
Trebuie sa existe dotarile necesare pentru ca fiecare lucrator sa îsi poata pune la uscat echipamentul de lucru.
7.1.3.Trebuie prevazute vestiare separate sau o utilizare separata a vestiarelor de catre barbati si femei.
7.1.4.Daca vestiarele nu sunt necesare conform prevederilor pct. 7.1.1, fiecare lucrator trebuie sa poata dispune de un loc pentru pastrarea îmbracamintei.
7.2.Dusuri si chiuvete
7.2.1.Trebuie puse la dispozitia lucratorilor dusuri suficiente si corespunzatoare, tinându-se seama de tipul de activitate sau din ratiuni de igiena.
Trebuie prevazute sali de dusuri separate sau utilizarea separata a dusurilor de catre barbati si femei.
7.2.2.Salile de dusuri trebuie sa fie suficient de încapatoare încât sa permita fiecarui lucrator sa îsi faca toaleta fara sa fie deranjat si în conditii adecvate de igiena.
Dusurile trebuie prevazute cu apa curenta rece si calda.
7.2.3.Daca, conform prevederilor pct. 7.2.1 primul paragraf, nu sunt necesare dusuri, trebuie sa existe chiuvete adecvate si suficiente, cu apa curenta rece si calda, plasate în apropierea posturilor de lucru si a vestiarelor.
Daca este necesar, din motive de decenta, trebuie prevazute chiuvete separate sau utilizarea acestora trebuie sa se faca separat de catre barbati si femei.
7.2.4.Daca încaperile cu dusuri sau chiuvete sunt separate de vestiare, trebuie sa existe o cale usoara de comunicare între ele.
7.3.Toalete si chiuvete
În apropierea posturilor de lucru trebuie prevazute camere de repaus, vestiare si camere cu dusuri sau chiuvete dotate cu un numar suficient de toalete si chiuvete.
Trebuie prevazute toalete separate pentru femei si barbati sau utilizarea acestora trebuie sa se faca separat de catre femei si barbati.
8.Încaperi si echipamente de prim ajutor
8.1.Echipamentul de prim ajutor trebuie sa fie adecvat tipului de activitate desfasurata.
Trebuie sa existe una sau doua încaperi de prim ajutor, în aceste camere trebuie afisate clar si vizibil instructiuni de prim ajutor în caz de accidente.
8.2.Încaperile de prim ajutor trebuie dotate cu instalatii si echipamente de prim ajutor indispensabile si trebuie sa fie usor accesibile brancardierilor.
Ele trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 971/2006.
8.3.De asemenea, echipamentul de prim ajutor trebuie sa fie disponibil în toate locurile de munca unde conditiile de munca necesita acest lucru.
Acest echipament trebuie sa fie semnalizat corespunzator si usor accesibil.
8.4.Un numar suficient de lucratori trebuie sa fie instruit cu privire la utilizarea echipamentului de prim ajutor prevazut.
9.Cai de comunicatie
Daca vehiculele rutiere au acces la locurile de munca, trebuie stabilite regulile de circulatie necesare.
ANEXA Nr. 3: CERINTE SPECIALE MINIME aplicabile sectorului de foraj marin
1.Observatie preliminara
1.1.Fara a aduce atingere prevederilor art. 5 – 7, angajatorul care raspunde de locul de munca la care se face referire în prezenta anexa trebuie sa se asigure ca documentul de securitate si sanatate arata ca au fost luate toate masurile necesare pentru protectia securitatii si sanatatii lucratorilor atât în situatii normale, cât si în situatii critice.
În acest sens, documentul de securitate si sanatate trebuie:
a)sa identifice sursele de pericol specifice locului de munca, inclusiv orice activitate concomitenta care poate cauza accidente ce pot avea consecinte grave pentru securitatea si sanatatea lucratorilor afectati;
b)sa evalueze riscurile rezultând din sursele speciale de pericol aratate la lit. a);
c)sa dovedeasca faptul ca au fost luate masurile adecvate pentru evitarea accidentelor vizate la lit. a), pentru limitarea propagarii accidentelor si pentru a permite o evacuare eficienta si controlata a locului de munca în situatii de urgenta;
d)sa dovedeasca faptul ca sistemul de gestionare respecta prevederile Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006 si ale prezentei hotarâri în situatiile normale si critice.
1.2.Angajatorul trebuie sa respecte procedurile si modalitatile prevazute în documentul de securitate si sanatate în timpul planificarii si punerii în practica a tuturor fazelor relevante reglementate de prezenta hotarâre.
1.3.Diferitii angajatori care raspund de diferitele locuri de munca trebuie sa coopereze, daca este cazul, la întocmirea documentelor de securitate si sanatate si la luarea masurilor necesare pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor.
2.Detectarea si stingerea incendiilor
2.1.Trebuie luate masuri adecvate, definite de documentul de securitate si sanatate prevazut la pct. 1.1, pentru prevenirea, detectarea si stingerea incendiilor si pentru prevenirea extinderii lor.
Daca este necesar, trebuie prevazute dispozitive contra focului pentru a izola zonele cu risc de incendiu.
2.2.Trebuie prevazute sisteme adecvate de detectare a focului si de protectie, precum si sisteme de stingere a incendiilor si alarme, la toate locurile de munca, în conformitate cu riscurile definite în documentul de securitate si sanatate prevazut la pct. 1.1.
Aceste sisteme pot include, dar nu se limiteaza la:
a)sisteme de detectare a incendiilor;
b)sisteme de alarma în caz de incendiu;
c)conducte de apa pentru stingerea incendiilor;
d)hidranti si furtunuri;
e)sisteme cu jet de apa si monitoare de apa;
f)aspersoare automate;
g)sisteme pentru stingerea flacarilor de gaz; h) sisteme pentru stingere cu spuma;
i)stingatoare portabile;
j)echipament pentru pompieri.
2.3.Dispozitivele neautomate de stingere a incendiilor trebuie sa fie usor accesibile, usor de manipulat si, daca este necesar, trebuie sa fie protejate împotriva deteriorarii.
2.4.La locul de munca trebuie tinut un plan de protectie contra incendiilor, care sa precizeze masurile ce trebuie luate pentru prevenirea, detectarea si stingerea incendiilor.
2.5.Sistemele de urgenta trebuie izolate si protejate împotriva accidentelor, astfel încât functiile lor sa ramâna operationale în caz de urgenta.
Daca este cazul, aceste sisteme trebuie dublate.
2.6.Echipamentele trebuie semnalizate conform prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca.
Aceste semnalizari trebuie amplasate în puncte adecvate si trebuie sa fie durabile.
3.Control la distanta în caz de urgenta
3.1.Daca documentul de securitate si sanatate mentionat la pct. 1.1 prevede acest lucru, trebuie stabilit un sistem de control la distanta. Acest sistem trebuie sa dispuna de statii de control situate în locuri adecvate si care sa poata fi utilizate în caz de urgenta având, daca este necesar, statii de control în puncte de adunare sigure si în statii de evacuare.
3.2.Echipamentele de control la distanta, mentionate la pct. 3.1, trebuie sa includa cel putin sisteme de ventilatie, dispozitive de oprire urgenta a echipamentelor care pot provoca aprinderi, un sistem de prevenire a scurgerii lichidelor si gazelor inflamabile, sisteme de protectie contra incendiilor si de control al puturilor.
4.Mijloace de comunicare în situatii normale si în situatii de urgenta
4.1.Daca documentul de securitate si sanatate mentionat la pct. 1.1 prevede acest lucru, fiecare loc de munca ocupat de lucratori trebuie sa dispuna de:
a)un sistem acustic si optic capabil sa transmita un semnal de alarma în caz de nevoie, în oricare post de lucru ocupat de lucratori;
b)un sistem acustic capabil sa fie auzit distinct în toate partile instalatiei unde lucratorii sunt prezenti frecvent;
c)un sistem capabil sa mentina comunicarea cu tarmul si cu serviciile de urgenta.
4.2.Aceste sisteme trebuie sa ramâna operationale în situatie de urgenta.
Sistemul acustic trebuie sa fie completat de sisteme de comunicatie care sa fie independente de o instalatie electrica ce nu prezinta siguranta.
4.3.Dispozitivele de declansare a alarmei trebuie plasate în locuri adecvate.
Daca lucratorii sunt prezenti în locuri de munca ce nu sunt ocupate în mod obisnuit, trebuie pus la dispozitia lor un sistem de comunicatii adecvat.
5.Puncte sigure de adunare si registru de apel
5.1.Trebuie luate masurile adecvate pentru protejarea punctelor de evacuare si a punctelor sigure de adunare împotriva caldurii, fumului si, în masura posibilitatilor, împotriva efectelor unei explozii si pentru a se asigura ca drumurile de iesire spre si dinspre punctele de evacuare si punctele sigure de adunare ramân accesibile.
Aceste masuri trebuie sa ofere protectie lucratorilor o perioada suficienta pentru a permite, în caz de nevoie, organizarea si executarea fara risc a operatiunii de evacuare si salvare.
5.2.Daca documentul de securitate si sanatate mentionat la pct. 1.1 prevede acest lucru, unul dintre locurile protejate prevazute la pct. 5.1 trebuie sa fie dotat cu instalatii adecvate pentru a permite comanda de la distanta a echipamentelor prevazute la pct. 3 si pentru a comunica cu tarmul si cu serviciile de salvare.
5.3.Punctele sigure de adunare si punctele de evacuare trebuie sa fie usor accesibile din locurile de cazare si de munca.
5.4.La fiecare punct sigur de adunare este obligatoriu sa se tina la zi si sa se afiseze o lista cu numele lucratorilor repartizati la punctul respectiv de adunare.
5.5.O lista a lucratorilor cu raspundere speciala în caz de alerta trebuie întocmita si afisata în puncte corespunzatoare la locul de munca.
Numele lor trebuie sa figureze în instructiunile scrise prevazute la pct. 2.6 din anexa nr. 1.
6.Mijloace de evacuare si salvare
6.1.Lucratorii trebuie instruiti cu privire la masurile adecvate ce trebuie luate în caz de urgenta.
Pe lânga exercitiul general de salvare, lucratorii trebuie sa primeasca instructia specifica locului de munca, indicata în documentul de securitate si sanatate prevazut la pct. 1.1.
6.2.Lucratorii trebuie sa urmeze un antrenament corespunzator în tehnici de salvare, tinând seama de criteriile stabilite în documentul de securitate si sanatate prevazut la pct. 1.1.
6.3.Fiecare loc de munca trebuie prevazut cu un numar suficient de mijloace de salvare care sa permita, în caz de urgenta, evacuarea directa pe mare.
6.4.Trebuie stabilit un plan de salvare pe mare si de evacuare a locurilor de munca.
Planul, care trebuie sa se bazeze pe documentul de securitate si sanatate prevazut la pct. 1.1, trebuie sa prevada utilizarea de ambarcatiuni de salvare si elicoptere si sa contina criterii privitoare la capacitatea si viteza de reactie a vaselor si elicopterelor de salvare.
Viteza de reactie necesara fiecarei instalatii trebuie sa fie consemnata în documentul de securitate si sanatate.
Vasele de salvare trebuie sa fie proiectate si echipate pentru a satisface cerintele de evacuare si salvare.
6.5.Cerintele minime pentru fiecare ambarcatiune (barca), pluta, colac, vesta de salvare din dotare sunt urmatoarele:
a)trebuie sa fie adaptate si dotate pentru a asigura supravietuirea un timp suficient;
b)trebuie sa fie în numar suficient pentru toti lucratorii care pot fi prezenti;
c)trebuie sa fie adecvate locului de munca;
d)trebuie sa fie din materiale fiabile, avându-se în vedere functia lor de a salva vieti si circumstantele în care pot fi utilizate si depozitate gata pentru a fi folosite;
e)trebuie sa aiba o culoare care sa le faca vizibile la folosire si sa fie dotate cu echipamente care sa-i permita utilizatorului sa atraga atentia salvatorilor.
6.6.Echipamentul de salvare adecvat trebuie sa fie gata oricând pentru a fi folosit.
7.Exercitii de securitate
La locurile de munca în care lucratorii sunt de obicei prezenti, trebuie organizate periodic exercitii de salvare în cadrul carora:
– toti lucratorii, însarcinati cu misiuni precise în caz de pericol necesitând utilizarea, întretinerea si functionarea echipamentelor de salvare, trebuie instruiti si trebuie verificata aptitudinea lor de a executa sarcinile, conform criteriilor stabilite în documentul de securitate si sanatate prevazut la pct. 1.1. Daca este cazul, lucratorii trebuie antrenati în folosirea si mânuirea echipamentelor;
– toate echipamentele de salvare folosite în timpul exercitiilor trebuie examinate, curatate si, dupa caz, reîncarcate sau înlocuite si puse la locul lor;
– functionarea ambarcatiunilor de salvare trebuie verificata.
8.Echipamente sanitare
8.1.Vestiare si dulapuri pentru îmbracaminte
8.1.1.Daca lucratorii trebuie sa poarte îmbracaminte de lucru speciala si daca din motive de sanatate si decenta nu li se poate cere sa se schimbe în alte camere, acestia trebuie sa aiba la dispozitie vestiare corespunzatoare.
Vestiarele trebuie sa fie usor accesibile, sa aiba o capacitate suficienta si sa fie dotate cu scaune.
8.1.2.Vestiarele trebuie sa fie suficient de mari si sa posede echipamente care sa permita fiecarui lucrator sa îsi tina încuiata îmbracamintea în timpul lucrului.
În functie de împrejurari (de exemplu, substante periculoase, umiditate, murdarie), dulapurile pentru echipamentul de lucru trebuie sa fie separate de cele pentru îmbracamintea personala.
Trebuie sa existe dotarile necesare pentru ca fiecare lucrator sa îsi poata pune la uscat echipamentul de lucru.
8.1.3.Trebuie prevazute vestiare separate sau utilizarea separata a vestiarelor de catre barbati si femei.
8.1.4.Daca nu sunt necesare vestiare în sensul pct. 8.1.1, fiecare lucrator trebuie sa poata dispune de un loc pentru a-si pastra îmbracamintea.
8.2.Dusuri si chiuvete
Daca este necesar, pe lânga echipamentele prevazute în locurile de cazare, trebuie puse la dispozitia lucratorilor dusuri si chiuvete adecvate, situate în apropierea locurilor de munca.
8.3.Toalete si chiuvete
Daca este necesar, pe lânga echipamentele prevazute în locurile de cazare, trebuie puse la dispozitia lucratorilor toalete si chiuvete adecvate, situate în apropierea locurilor de munca.
Trebuie prevazute toalete separate sau utilizarea separata a toaletelor de catre femei si barbati.
9.Încaperi si echipament de prim ajutor
9.1.Trebuie prevazute una sau mai multe încaperi destinate acordarii primului ajutor, în functie de dimensiunea instalatiei si de tipul activitatii desfasurate.
9.2.Încaperile destinate acordarii primului ajutor trebuie dotate cu echipamente, instalatii, medicamente adecvate si cu un numar suficient de lucratori instruiti, în functie de împrejurari, care sa acorde primul ajutor sau, când este cazul, sa acorde tratament sub îndrumarea unui medic (care poate sa fie sau sa nu fie de fata).
Încaperile trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca.
9.3.În plus, echipamentul de prim ajutor trebuie sa fie disponibil în toate locurile unde conditiile de munca necesita acest lucru.
Acest echipament trebuie sa fie usor accesibil si semnalizat în mod corespunzator.
10.Loc de cazare
10.1.Daca natura, importanta si durata operatiilor fac necesar acest lucru, angajatorul trebuie sa puna la dispozitia lucratorilor un loc de cazare care trebuie sa fie:
a)protejat adecvat împotriva efectelor unei explozii, precum si împotriva infiltrarii de fum si gaz, împotriva declansarii si propagarii unui incendiu, în conformitate cu documentul de securitate si sanatate prevazut la pct. 1.1;
b)echipat adecvat cu ventilatie, încalzire si iluminat;
c)prevazut la fiecare nivel cu cel putin doua iesiri independente ducând spre cai de urgenta;
d)protejat împotriva zgomotului, mirosurilor si fumului provenite din alte zone, care pot fi periculoase pentru sanatate, precum si împotriva intemperiilor;
e)separat de orice post de lucru si situat departe de zonele periculoase.
10.2.Aceste locuri de cazare trebuie sa contina suficiente paturi sau locuri în paturi supraetajate pentru numarul de persoane preconizat sa doarma.
Orice încapere destinata dormitului trebuie sa contina un spatiu adecvat pentru pastrarea îmbracamintei ocupantilor.
Trebuie asigurate dormitoare separate pentru barbati si femei.
10.3.Aceste locuri de cazare trebuie sa includa un numar suficient de dusuri si de chiuvete cu apa curenta calda si rece.
Trebuie prevazute încaperi de dus separate sau folosirea separata a încaperilor de dus de catre femei si barbati.
Încaperile de dus trebuie sa fie suficient de spatioase pentru a permite fiecarui lucrator si îsi faca toaleta nederanjat si în conditii igienice.
10.4.Locul de cazare trebuie prevazut cu un numar suficient de toalete si chiuvete.
Trebuie prevazute toalete separate sau utilizarea separata a toaletelor de catre barbati si femei.
10.5.Locurile de cazare si instalatiile lor trebuie mentinute la un nivel adecvat de igiena.
11.Functionarea elicopterelor
11.1.Dimensiunile si amplasarea puntilor pentru elicoptere prevazute la locurile de munca trebuie sa garanteze o accesibilitate optima, astfel ca cel mai mare elicopter sa poata folosi puntea în cele mai severe conditii.
Puntea pentru elicoptere trebuie sa fie proiectata si construita în mod corespunzator.
11.2.În vecinatatea imediata a zonei de aterizare trebuie sa fie pregatit si depozitat echipamentul necesar de folosire în caz de accident de elicopter.
11.3.În cazul instalatiilor unde locuiesc lucratorii, pe heliport, în timpul manevrelor elicopterelor, trebuie sa fie prezent un numar suficient de persoane instruite pentru interventii de urgenta.
12.Amplasarea instalatiilor pe mare – Securitate si stabilitate
12.1.Trebuie luate toate masurile necesare pentru a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor în industria extractiva de foraj, în cazul amplasarii instalatiilor de foraj pe mare.
12.2.Activitatile de pregatire a amplasarii instalatiilor pe mare trebuie executate astfel încât sa asigure securitatea si stabilitatea lor.
12.3.Echipamentele si procedurile folosite la activitatile prevazute la pct. 12.1 trebuie sa aiba capacitatea de a reduce orice risc pentru lucratorii din industria extractiva de foraj, tinându-se seama de conditiile normale si de cele critice.
Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 737 din data de 29 august 2006

HOTARÂRE nr. 1051 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, în special de afectiuni dorsolombare

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicata,
Guvernul României adopta prezenta hotarâre.
CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Art. 1
Prezenta hotarâre stabileste cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, în special de afectiuni dorsolombare.
Art. 2
Prevederile Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006 se aplica în întregime domeniului prevazut la art. 1, fara a aduce atingere prevederilor mai restrictive si/sau specifice cuprinse în prezenta hotarâre.
Art. 3
În sensul prezentei hotarâri, prin manipularea manuala a maselor se întelege orice tip de transport sau sustinere a unei mase de catre unul ori mai multi lucratori, inclusiv ridicarea, asezarea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorita caracteristicilor acesteia sau conditiilor ergonomice necorespunzatoare, prezinta riscuri pentru lucratori, în special de afectiuni dorsolombare.
CAPITOLUL II: Obligatiile angajatorilor
Art. 4
Angajatorul trebuie sa ia masuri tehnico-organizatorice necesare sau trebuie sa utilizeze mijloace corespunzatoare, în special echipamente mecanice, pentru a evita necesitatea manipularii manuale a maselor de catre lucratori.
Art. 5
În cazurile în care nu se poate evita necesitatea manipularii manuale a maselor de catre lucratori, angajatorul trebuie sa ia masuri organizatorice corespunzatoare, sa utilizeze mijloace adecvate sau sa furnizeze lucratorilor aceste mijloace, pentru a reduce riscul pe care îl implica manipularea manuala a acestor mase, luând în considerare elementele de referinta prevazute în anexa nr. 1.
Art. 6
În toate cazurile în care manipularea manuala a maselor de catre lucrator nu poate fi evitata, angajatorul trebuie sa organizeze posturile de lucru astfel încât manipularea sa fie cât mai sigura si cu risc cât mai mic posibil pentru sanatate, fiind obligat de asemenea:
a)sa evalueze, în prealabil, conditiile de securitate si de sanatate pentru tipul de lucrare respectiv si sa examineze în special caracteristicile maselor, potrivit prevederilor anexei nr. 1;
b)sa urmareasca evitarea sau reducerea riscurilor pentru lucratori, în special de afectiuni dorsolombare, prin adoptarea de masuri corespunzatoare, având în vedere caracteristicile mediului de munca si cerintele activitatii, potrivit prevederilor anexei nr. 1.
Art. 7
Pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 7 alin. (4) lit. c), art. 24, 25 si 35 din Legea nr. 319/2006, trebuie respectate prevederile anexei nr. 2.
CAPITOLUL III: Informarea, instruirea, consultarea si participarea lucratorilor
Art. 8
(1)Fara a aduce atingere prevederilor art. 16 si 17 din Legea nr. 319/2006, lucratorii si/sau reprezentantii acestora trebuie sa fie informati despre toate masurile ce trebuie puse în practica în aplicarea prezentei hotarâri, cu privire la protectia securitatii si sanatatii.
(2)Angajatorii trebuie sa se asigure ca lucratorii si/sau reprezentantii acestora primesc informatii generale si, ori de câte ori este posibil, informatii precise cu privire la:
a)greutatea maselor;
b)centrul de greutate sau partea cea mai grea, atunci când pachetul este încarcat excentric.
Art. 9
Fara a aduce atingere prevederilor art. 20 si 21 din Legea nr. 319/2006, angajatorii trebuie sa se asigure ca lucratorii primesc, în plus, o formare adecvata si informatii precise cu privire la modul corect de manipulare a maselor si la riscurile la care acestia se expun, în special daca aceste sarcini nu sunt efectuate corect, având în vedere prevederile anexelor nr. 1 si 2.
Art. 10
Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora cu privire la problemele la care se face referire în prezenta hotarâre, inclusiv în anexele la aceasta, trebuie sa se realizeze potrivit prevederilor art. 18 si 19 din Legea nr. 319/2006.
CAPITOLUL IV: Sanctiuni
Art. 11
Încalcarea prevederilor prezentei hotarâri atrage raspunderea contraventionala, civila sau penala, dupa caz, potrivit Legii nr. 319/2006.
Art. 12
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de munca din cadrul Inspectiei Muncii si de catre inspectorii de medicina muncii din cadrul Ministerului Sanatatii Publice.
CAPITOLUL V: Dispozitii finale
Art. 13
– Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarâre.
Art. 14
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei comunica Comisiei Europene textele dispozitiilor de drept intern deja adoptate sau în curs de adoptare în domeniul reglementat de prezenta hotarâre.
Art. 15
Prezenta hotarâre intra în vigoare la data de 1 octombrie 2006.
Prezenta hotarâre transpune Directiva 1990/269/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, în special dorsolombare, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 156/1990.
-****-
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
Ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul sanatatii publice,
Gheorghe Eugen Nicolaescu
Ministrul economiei si comertului,
Codrut Ioan Seres
p. Ministrul integrarii europene,
Adrian Ciocanea,
secretar de stat
Ministrul finantelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu
ANEXA Nr. 1:
ELEMENTE DE REFERINTA1) [art. 5, art. 6 lit. a) si b) si art. 9 din hotarâre]
1.Caracteristicile masei
Manipularea manuala a maselor poate prezenta riscuri, în special de afectiuni dorsolombare, daca masa este:
– prea grea sau prea mare;
– greu de mânuit si de prins;
– instabila sau cu un continut ce risca sa se deplaseze;
– pozitionata astfel încât necesita sustinerea sau manipularea ei la distanta fata de trunchi sau cu flexia ori rasucirea trunchiului;
– susceptibila sa produca leziuni lucratorilor, din cauza marginilor si/sau consistentei sale, în special în cazul unei coliziuni.
2.Efortul fizic necesar
Efortul fizic poate prezenta riscuri, în special de afectiuni dorsolombare, daca:
– este prea intens;
– nu poate fi realizat decât printr-o miscare de rasucire a trunchiului;
– poate sa antreneze o deplasare brusca a masei;
– este realizat atunci când corpul se afla într-o pozitie instabila.
3.Caracteristicile mediului de munca
Caracteristicile mediului de munca pot determina o crestere a riscurilor, în special de afectiuni dorsolombare, daca:
– nu exista suficient spatiu liber, în special pe verticala, pentru realizarea activitatii;
– solul prezinta denivelari, prezentând pericole de împiedicare, sau este alunecos pentru încaltamintea lucratorului;
– locul de munca sau mediul de munca nu permite lucratorului manipularea manuala a maselor la o înaltime sigura sau într-o pozitie de lucru confortabila;
– solul sau planul de lucru prezinta denivelari care implica manipularea masei la diferite niveluri;
– solul sau planul de sprijin al piciorului este instabil;
– temperatura, umiditatea sau circulatia aerului este necorespunzatoare.
4.Cerinte ale activitatii
Activitatea poate prezenta riscuri, în special de afectiuni dorsolombare, daca implica una sau mai multe dintre urmatoarele cerinte:
– efort fizic prea frecvent sau prelungit, care solicita în special coloana vertebrala;
– perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare;
– distante prea mari pentru ridicare, coborâre sau transport;
– ritm de munca impus printr-un proces care nu poate fi modificat de lucrator.
_____
1) În vederea efectuarii unei analize multi-factor, pot fi luati în considerare simultan diferiti factori prezentati în anexele nr. 1 si 2.
ANEXA Nr. 2:
FACTORI INDIVIDUALI DE RISC1) [art. 7 si 9 din hotarâre]
Lucratorul este expus unor riscuri daca:
– este necorespunzator din punct de vedere fizic sa execute sarcina de munca respectiva;
– poarta îmbracaminte, încaltaminte sau alte efecte personale necorespunzatoare;
– nu are cunostinte sau instruire suficienta ori adecvata.
_____
1) În vederea efectuarii unei analize multi-factor, pot fi luati în considerare simultan diferiti factori prezentati în anexele nr. 1 si 2.
Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 713 din data de 21 august 2006

HOTARÂRE nr. 1058 din 9 august 2006 privind cerintele minime pentru îmbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicata, si al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006,
Guvernul României adopta prezenta hotarâre.
CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Art. 1
Prezenta hotarâre stabileste cerintele minime pentru securitatea si protectia sanatatii lucratorilor aflati în potential pericol în atmosfere explozive, definite conform art. 3.
Art. 2
Prevederile Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006 si ale hotarârilor Guvernului care transpun directivele speciale relevante se aplica în totalitate domeniului mentionat la art. 1, fara a aduce atingere dispozitiilor mai restrictive si/sau specifice cuprinse în prezenta hotarâre.
Art. 3
În sensul prezentei hotarâri, atmosfera exploziva este definita conform art. 2 alin. (1) lit. B din Hotarârea Guvernului nr. 752/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii în atmosfere potential explozive, cu modificarile ulterioare.
Art. 4
Prevederile prezentei hotarâri nu se aplica pentru:
a)zonele utilizate direct pentru si în timpul tratamentelor medicale ale pacientilor;
b)utilizarea dispozitivelor de ardere a combustibililor gazosi în conformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 453/2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a aparatelor consumatoare de combustibili gazosi, republicata;
c)producerea, manevrarea, utilizarea, depozitarea si transportul substantelor explozive sau cu o structura chimica instabila;
d)industriile extractive reglementate prin Hotarârea Guvernului nr. 1.050/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj sau prin Hotarârea Guvernului nr. 1.049/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran;
e)utilizarea mijloacelor de transport terestre, navale si aeriene cuprinse în dispozitiile adecvate ale acordurilor internationale si în legislatia nationala care transpune directivele care aplica aceste acorduri. Mijloacele de transport destinate utilizarii în atmosfera potential exploziva nu sunt excluse.
CAPITOLUL II: Obligatiile angajatorului
Art. 5
(1)În vederea prevenirii, conform prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 319/2006 si a asigurarii protectiei împotriva exploziilor, angajatorul trebuie sa ia masuri tehnice si/sau organizatorice corespunzatoare naturii operatiei, în ordinea prioritatilor si respectând urmatoarele principii de baza:
a)prevenirea formarii atmosferelor explozive; sau
b)acolo unde natura activitatii nu o permite, evitarea aprinderii atmosferelor explozive; si
c)limitarea efectelor daunatoare ale unei explozii în vederea asigurarii sanatatii si securitatii lucratorilor.
(2)Acolo unde este cazul, masurile prevazute la alin. (1) trebuie sa fie combinate si/sau suplimentate cu masuri împotriva propagarii exploziilor si trebuie revizuite periodic si, în orice caz, când se produc schimbari semnificative.
Art. 6
(1)În vederea îndeplinirii obligatiilor stabilite prin prevederile art. 7 alin. (4) si ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 319/2006, angajatorul trebuie sa evalueze riscurile specifice din atmosferele explozive, luând în considerare cel putin:
a)probabilitatea producerii si persistentei atmosferelor explozive;
b)probabilitatea prezentei si activarii surselor de aprindere, inclusiv a descarcarilor electrostatice si a declansarii incendiului;
c)utilajele, substantele folosite, procesele si posibilele lor interactiuni;
d)dimensiunile efectelor anticipate.
(2)Riscurile de explozii sunt evaluate în mod global.
(3)La evaluarea riscurilor de explozii trebuie luate în considerare locurile care sunt sau pot fi legate prin deschideri de locurile în care pot aparea atmosfere explozive.
Art. 7
Pentru a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor si în conformitate cu principiile de baza ale evaluarii riscurilor si cele prevazute la art. 5, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare astfel încât:
a)acolo unde se pot forma atmosfere explozive în concentratii atât de mari încât sa puna în pericol sanatatea si securitatea lucratorilor sau a celorlalti, mediul de lucru sa fie de asa natura încât procesul muncii sa se poata desfasura în conditii de siguranta;
b)sa se asigure supravegherea corespunzatoare în timpul prezentei lucratorilor la locurile de munca unde se pot forma atmosfere explozive în concentratii atât de mari încât sa puna în pericol sanatatea si securitatea lucratorilor, conform evaluarii riscurilor cu ajutorul mijloacelor tehnice adecvate.
Art. 8
(1)Acolo unde sunt prezenti la acelasi loc de munca lucratori din mai multe întreprinderi, fiecare angajator trebuie sa fie responsabil pentru toate aspectele care îi revin în sarcina.
(2)Fara a aduce atingere responsabilitatii individuale a fiecarui angajator conform prevederilor Legii nr. 319/2006, angajatorul responsabil pentru locul de munca conform legislatiei trebuie sa coordoneze aplicarea tuturor masurilor privind sanatatea si securitatea lucratorilor si sa declare în documentul privind protectia împotriva exploziilor, prevazut la art. 10, scopul coordonarii, masurile si procedurile de implementare adoptate.
Art. 9
(1)Angajatorul clasifica locurile unde pot aparea atmosfere explozive pe zone, în conformitate cu anexa nr. 1.
(2)Angajatorul trebuie sa asigure îndeplinirea unui minim de cerinte stabilite în anexa nr. 2 în locurile prevazute la alin. (1).
(3)Acolo unde este cazul, locurile unde pot aparea atmosfere explozive în concentratii în cantitati susceptibile de a pune în pericol sanatatea si securitatea lucratorilor trebuie marcate cu indicatoare la punctele de intrare, în conformitate cu anexa nr. 3.
Art. 10
(1)În vederea îndeplinirii obligatiilor stabilite în art. 7, angajatorul asigura elaborarea si actualizarea unui document, numit în continuare document privind protectia împotriva exploziilor.
(2)Documentul privind protectia împotriva exploziilor demonstreaza, în special, ca:
a)au fost determinate si evaluate riscurile de explozie;
b)se iau masuri adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor prezentei hotarâri;
c)care sunt locurile care au fost clasificate pe zone conform anexei nr. 1;
d)care sunt locurile carora li se aplica cerintele minime stabilite în anexa nr. 2;
e)locul de munca si echipamentul de munca, inclusiv dispozitivele de avertizare, sunt proiectate, realizate si întretinute conform normelor de protectia muncii;
f)s-au luat masuri pentru utilizarea în conditii de securitate a echipamentului de lucru, în conformitate cu prevederile hotarârii Guvernului privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea în munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, ce transpun Directiva Consiliului 89/655/CEE.
(3)Documentul privind protectia împotriva exploziilor este elaborat anterior începerii activitatii si actualizat de angajator când locul de munca, echipamentul de lucru sau organizarea muncii sufera schimbari, extinderi ori transformari semnificative.
(4)Angajatorul poate combina evaluari ale riscurilor de explozii existente, documente sau alte rapoarte echivalente întocmite în conformitate cu alte dispozitii ale legislatiei nationale prin care se transpun documente oficiale ale Uniunii Europene.
Art. 11
(1)Echipamentul de munca necesar în locurile unde pot aparea atmosfere explozive, care a fost dat în folosinta în întreprindere sau institutie pentru prima data înainte de data de 6 decembrie 2002, trebuie sa îndeplineasca pâna cel târziu la data de 31 decembrie 2006 cerintele minime stabilite în partea A din anexa nr. 2, daca nicio alta dispozitie a legislatiei nationale care transpune o directiva europeana nu poate fi aplicata sau poate fi aplicata doar partial.
(2)Echipamentul de munca necesar în locurile unde pot aparea atmosfere explozive, care a fost sau va fi dat în folosinta în întreprindere sau institutie pentru prima data dupa data de 6 decembrie 2002, trebuie sa îndeplineasca cerintele minime stabilite în partile A si B din anexa nr. 2.
(3)Locurile de munca ce includ si locuri unde pot aparea atmosfere explozive si care au fost date în folosinta în întreprindere sau institutie pentru prima data dupa data de 6 decembrie 2002 îndeplinesc cerintele minime stabilite în prezenta hotarâre.
(4)Locurile de munca ce includ si locuri unde pot aparea atmosfere explozive si care au fost date în folosinta în întreprindere sau institutie pentru prima data înainte de data de 6 decembrie 2002 vor îndeplini cerintele minime stabilite în prezenta hotarâre pâna cel târziu la data de 31 decembrie 2006.
(5)Daca, dupa data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri, se întreprind modificari, extinderi sau lucrari de restructurare în locurile de munca ce includ si locuri unde pot aparea atmosfere explozive, angajatorul ia masurile necesare astfel încât acestea sa îndeplineasca cerintele minime stabilite în prezenta hotarâre.
CAPITOLUL III: Dispozitii finale
Art. 12
În ceea ce priveste politicile nationale cu privire la protectia sanatatii si a securitatii lucratorilor, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei ia în considerare liniile directoare din ghidul de bune practici elaborat de Comisia Europeana, referitoare la dispozitiile art. 5-10, anexei nr. 1 si ale partii A din anexa nr. 2.
Art. 13
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei trebuie sa puna la dispozitia angajatorilor, la cerere, informatii relevante, în conformitate cu art. 12, cu referiri speciale la ghidul de bune practici.
Art. 14
(1)În aplicarea prevederilor prezentei hotarâri, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei va adopta, dupa caz, noi dispozitii necesare în vederea conformarii cu prevederile prezentei hotarâri.
(2)Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei comunica Comisiei Europene textele dispozitiilor de drept intern deja adoptate sau în curs de adoptare în domeniul reglementat de prezenta hotarâre.
Art. 15
Adaptarile de natura strict tehnica a prevederilor anexelor nr. 1 -3 se efectueaza de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, în functie de:
a)adoptarea directivelor privind armonizarea tehnica si standardizarea în domeniul protectiei împotriva exploziilor; si/sau
b)progresul tehnic, schimbarile din reglementarile sau specificatiile internationale si noi cunostinte privind prevenirea si protectia împotriva exploziilor.
Art. 16
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei raporteaza Comisiei Europene din 5 în 5 ani despre punerea în practica a dispozitiilor prezentei hotarâri, indicând punctele de vedere ale partenerilor sociali.
Art. 17
Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezenta hotarâre.
Art. 18
Prezenta hotarâre intra în vigoare la data de 1 octombrie 2006.
-****-
Prezenta hotarâre transpune Directiva 99/92/CE privind cerintele minime pentru îmbunatatirea securitatii si protectiei sanatatii lucratorilor aflati în potential pericol în atmosfere explozive [a 15-a directiva specifica în sensul art. 16 alin. (1) din Directiva 89/391/CEE], publicata în Jurnalul Oficial nr. L 23 din 28 ianuarie 2000.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
Ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul economiei si comertului,
Codrut Ioan Seres
p. Ministrul integrarii europene,
Adrian Ciocanea,
secretar de stat
ANEXA Nr. 1: CLASIFICAREA locurilor unde pot sa apara atmosfere explozive
Nota introductiva
Urmatorul sistem de clasificare trebuie aplicat locurilor unde se iau masuri de precautie conform art. 5, 6, 9 si 10 din hotarâre.
1.Locuri unde pot aparea atmosfere explozive
Un loc în care pot aparea atmosfere explozive în concentratii atât de mari încât sa necesite masuri speciale de precautie pentru a proteja sanatatea si securitatea lucratorilor implicati este considerat periculos în sensul hotarârii.
Un loc în care nu pot aparea atmosfere explozive în concentratii atât de mari încât sa necesite masuri speciale de precautie pentru a proteja sanatatea si securitatea lucratorilor implicati este considerat lipsit de pericol în sensul hotarârii.
Substante inflamabile si/sau combustibile sunt considerate materialele care pot forma atmosfere explozive, exceptându-se cazul în care o analiza a proprietatilor lor releva ca în contact cu aerul nu pot propaga independent explozia.
2.Clasificarea locurilor periculoase
Locurile periculoase sunt clasificate pe zone în functie de frecventa si durata permanentei unei atmosfere explozive.
Gradul masurilor luate în conformitate cu partea A din anexa nr. 2 este stabilit de aceasta clasificare.
Zona 0
Un loc în care este prezenta permanent sau pe perioade lungi ori frecvent o atmosfera exploziva formata la contactul substantelor inflamabile sub forma de gaz, vapori sau ceata cu aerul.
Zona 1
Un loc în care este probabil sa apara ocazional în operatii normale o atmosfera exploziva formata la contactul substantelor inflamabile sub forma de gaz, vapori sau ceata cu aerul.
Zona 2
Un loc în care nu este probabil sa apara o atmosfera exploziva formata la contactul substantelor inflamabile sub forma de gaz, vapori sau ceata cu aerul, dar, daca apare, persista doar o scurta perioada.
Zona 20
Un loc în care este prezent permanent sau pe perioade lungi ori frecvent o atmosfera exploziva formata sub forma de nor sau pulbere combustibila în aer.
Zona 21
Un loc în care este posibil sa apara ocazional în operatii normale o atmosfera exploziva sub forma de nor de pulbere combustibila în aer.
Zona 22
Un loc în care nu este probabil sa apara o atmosfera exploziva sub forma de nor de pulbere combustibila în aer, în operatii normale, dar, daca apare, persista doar o scurta perioada.
NOTA:
1.Straturile, depunerile si gramezile de pulbere combustibila trebuie considerate ca orice alta sursa ce poate genera o atmosfera exploziva.
2.Operatie normala reprezinta situatia în care instalatiile sunt folosite în parametrii lor de proiectare.
ANEXA Nr. 2:
(A)CERINTE MINIME PENTRU ÎMBUNATATIREA PROTECTIEI SANATATII Sl SECURITATII LUCRATORILOR AFLATI ÎN POTENTIAL PERICOL ÎN ATMOSFERE EXPLOZIVE
Nota introductiva
Obligatiile stabilite în prezenta anexa se aplica:
– locurilor clasificate ca periculoase conform anexei nr. 1 la hotarâre ori de câte ori este impusa de caracteristicile locurilor de munca, ale punctelor de lucru, de echipamentele sau substantele folosite ori de pericolul cauzat de activitatea în atmosfere explozive;
– echipamentului utilizat în locuri lipsite de pericol care ajuta la folosirea în siguranta a echipamentului aflat în locuri periculoase.
1.Masuri organizatorice
1.1.Instruirea lucratorilor
Angajatorul trebuie sa le asigure celor care lucreaza în locuri unde pot aparea atmosfere explozive o instruire corespunzatoare si suficienta cu privire la protectia împotriva exploziilor.
1.2.Indicatii scrise si permise de lucru
Acolo unde este cerut de documentul privind protectia împotriva exploziilor:
– munca în locuri periculoase trebuie efectuata respectându-se instructiunile scrise emise de angajator;
– trebuie aplicat un sistem de permise de lucru pentru a îndeplini si activitatile periculoase si pe cele care pot interactiona cu alt gen de activitate, producând pericole.
Permisele de lucru trebuie emise anterior începerii lucrului de o persoana cu responsabilitate în acest domeniu.
2.Masuri de protectie împotriva exploziilor
2.1.Orice scurgere si/sau pierdere, voita sau nu, de gaze inflamabile, vapori, ceata sau pulbere combustibila care poate produce pericole de explozie trebuie deviata ori îndepartata corespunzator spre un loc sigur sau, daca nu este posibil, trebuie oprita în conditii de securitate sau trebuie remediata prin alta metoda adecvata.
2.2.Daca o atmosfera exploziva contine mai multe tipuri de gaze, vapori, ceata sau pulberi inflamabile si/sau combustibile, masurile de protectie trebuie sa fie adecvate celui mai mare pericol posibil.
2.3.Prevenirea pericolelor de aprindere conform art. 6 din hotarâre trebuie, de asemenea, sa ia în considerare descarcarile electrostatice, acolo unde lucratorii sau mediul de lucru actioneaza ca purtatori ori producatori de sarcina electrica. Lucratorilor trebuie sa li se asigure îmbracaminte de protectie corespunzatoare, din materiale care nu produc descarcari electrostatice care pot aprinde atmosferele explozive.
2.4.Instalatia, echipamentul, sistemele de protectie si toate dispozitivele de conectare asociate trebuie puse în functiune doar daca documentul privind protectia împotriva exploziilor permite utilizarea lor în siguranta în atmosfera exploziva. Aceasta se aplica si echipamentului de munca si dispozitivelor de conectare asociate care nu sunt considerate echipament sau sisteme de protectie în conformitate cu Hotarârea Guvernului nr. 752/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii în atmosfere potential explozive, cu modificarile ulterioare, care transpune Directiva 94/9/CE, daca încorporarea lor într-o instalatie poate produce pericol de aprindere. Trebuie luate masurile necesare pentru prevenirea confuziei între dispozitivele de conectare.
2.5.Trebuie luate toate masurile necesare ca locul de munca, echipamentul de munca si toate dispozitivele de conectare asociate, puse la dispozitie lucratorilor, sa fie proiectate, construite, asamblate, instalate, întretinute si utilizate astfel încât sa reduca la minimum pericolul de explozii si, daca se produce o explozie, sa controleze sau sa reduca la minimum extinderea ei în acel loc de munca si/sau la echipamentul de munca. Pentru astfel de locuri de munca trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a reduce la minimum efectele fizice ale exploziei asupra lucratorilor.
2.6.Acolo unde este cazul, lucratorii trebuie avertizati prin semnale optice si/sau acustice si retrasi înainte sa se atinga conditiile de explozie.
2.7.Acolo unde este prevazut în documentul privind protectia împotriva exploziilor, trebuie asigurate si întretinute iesiri de siguranta pentru a face posibila, în caz de pericol, parasirea de catre lucratori, repede si în securitate, a locurilor aflate în pericol.
2.8.Înainte ca un loc de munca unde pot aparea atmosfere explozive sa fie folosit pentru prima oara, trebuie verificata siguranta sa globala fata de explozii. Trebuie mentinute toate conditiile necesare pentru asigurarea protectiei împotriva exploziilor.
Aceste verificari trebuie sa fie efectuate de persoane competente în domeniul protectiei împotriva exploziilor, care au experienta si/sau pregatire profesionala.
2.9.Acolo unde evaluarea riscurilor arata ca este necesar:
– trebuie sa fie posibila mentinerea echipamentului si a sistemelor de protectie în stare sigura de functionare, independent de restul instalatiei, acolo unde o pana de curent poate produce extinderea unor pericole aditionale;
– trebuie sa fie posibila oprirea manuala a instalatiei, cu conditia ca aceasta sa nu compromita siguranta echipamentului si a sistemelor de protectie implicate în procese automate care deviaza de la conditiile de lucru dorite. Numai lucratorii competenti pot efectua interventiile de acest tip;
– la oprirea în caz de urgenta, energia acumulata trebuie disipata cât mai repede si mai sigur posibil sau izolata astfel încât sa nu mai constituie o sursa de pericol.
(B)CRITERII PENTRU ALEGEREA ECHIPAMENTULUI Sl A SISTEMELOR DE PROTECTIE
Daca documentul privind protectia împotriva exploziilor în baza unei evaluari a riscurilor nu prevede altfel, echipamentul si sistemele de protectie pentru toate locurile în care pot aparea atmosfere explozive trebuie alese în functie de categoriile stabilite în Hotarârea Guvernului nr. 752/2004, cu modificarile ulterioare, care transpune Directiva 94/9/CE. în special, urmatoarele categorii de echipament trebuie folosite în zonele indicate, cu conditia ca ele sa fie adecvate naturii gazelor, vaporilor sau cetei si/sau pulberilor, dupa cum urmeaza:
– în zona 0 sau zona 20, echipament de categoria 1;
– în zona 1 sau zona 21, echipament de categoria 1 sau 2;
– în zona 2 sau zona 22, echipament de categoria 1, 2 sau 3.
ANEXA Nr. 3: INDICATOARE DE AVERTIZARE pentru locuri unde pot aparea atmosfere explozive, conform art. 9 alin. (3) din hotarâre

Trasaturi caracteristice:
– forma triunghiulara;
– litere negre pe fond galben, cu margine neagra (partea galbena acopera cel putin 50% din suprafata indicatorului). Se pot adauga alte date explicative.
Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 737 din data de 29 august 2006

HOTARÂRE nr. 1091 din 16 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicata,
Guvernul României adopta prezenta hotarâre.
CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Art. 1
Prezenta hotarâre stabileste cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca, asa cum este definit la art. 4.
Art. 2
Prevederile prezentei hotarâri nu se aplica:
a)mijloacelor de transport utilizate în afara întreprinderii si/sau unitatii sau locurilor de munca din interiorul mijloacelor de transport;
b)santierelor temporare sau mobile;
c)industriilor extractive;
d)vaselor de pescuit;
e)câmpurilor, padurilor si altor terenuri care apartin unei întreprinderi agricole sau forestiere, dar sunt situate în afara ariei cladirilor întreprinderii.
Art. 3
Prevederile Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006 se aplica în totalitate domeniului prevazut la art. 1, fara a aduce atingere prevederilor mai restrictive si/sau specifice din prezenta hotarâre.
Art. 4
În sensul prezentei hotarâri, prin loc de munca se întelege locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat în cladirile întreprinderii si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii si/sau a unitatii la care lucratorul are acces în cadrul desfasurarii activitatii.
Art. 5
Se considera ca un lucrator lucreaza în conditii de izolare atunci când nu are contact vizual si comunicare verbala directa cu alti lucratori, în cele mai multe cazuri pentru o perioada de timp mai mare de o ora, si când nu este posibil sa i se acorde ajutor imediat în caz de accident sau când se afla într-o situatie critica.
Art. 6
Locurile de munca utilizate pentru prima data dupa data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de securitate si sanatate prevazute în anexa nr. 1.
Art. 7
Locurile de munca aflate deja în folosinta înainte de data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de securitate si sanatate prevazute în anexa nr. 2.
CAPITOLUL II: Obligatii generale
Art. 8
În scopul asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor, angajatorul trebuie sa ia toate masurile ca:
a)sa fie pastrate în permanenta libere caile de acces ce conduc spre iesirile de urgenta si iesirile propriu-zise;
b)sa fie realizata întretinerea tehnica a locului de munca si a echipamentelor si dispozitivelor, în special a celor mentionate în anexele nr. 1 si 2, iar orice neconformitati constatate si susceptibile de a afecta securitatea si sanatatea lucratorilor sa fie corectate cât mai curând posibil;
c)sa fie curatate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igiena corespunzator locului de munca, echipamentele si dispozitivele, în special cele mentionate la pct. 6 din anexa nr. 1 si la pct. 6 din anexa nr. 2;
d)sa fie cu regularitate întretinute si verificate echipamentele si dispozitivele de securitate destinate prevenirii sau eliminarii pericolelor, în special cele prevazute în anexele nr. 1 si 2.
Art. 9
Atunci când locurile de munca sufera modificari, extinderi si/sau transformari dupa data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri, angajatorul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca aceste modificari, extinderi si/sau transformari sunt în concordanta cu cerintele minime corespunzatoare prevazute în anexa nr. 1.
CAPITOLUL III: Informarea, consultarea si participarea lucratorilor
Art. 10
Fara a aduce atingere prevederilor art. 16 si 17 din Legea nr. 319/2006, referitoare la informarea lucratorilor, lucratorii si/sau reprezentantii acestora trebuie sa fie informati cu privire la toate masurile ce trebuie luate în domeniul securitatii si sanatatii la locul de munca.
Art. 11
Personalul care lucreaza în conditii de izolare trebuie sa fie informat cu privire la:
a)manevrarea echipamentului de munca, starea acestuia (fiabilitate si accesibilitate);
b)riscurile de accidentare si modul de actiune în caz de aparitie a acestora;
c)comportamentul adecvat în cazul producerii unei avarii sau al aparitiei unei situatii critice;
d)utilizarea echipamentului individual de protectie;
e)primul ajutor;
f)utilizarea sistemului de supraveghere si de legatura cu exteriorul.
Art. 12
Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora cu privire la problemele la care se face referire în prezenta hotarâre trebuie sa se desfasoare în conformitate cu prevederile art. 18 si 19 din Legea nr. 319/2006.
CAPITOLUL IV: Sanctiuni
Art. 13
Încalcarea prevederilor prezentei hotarâri atrage raspunderea contraventionala, civila sau penala, potrivit Legii nr. 319/2006.
Art. 14
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de munca din cadrul Inspectiei Muncii si de catre inspectorii de sanatate publica din cadrul Ministerului Sanatatii Publice.
CAPITOLUL V: Dispozitii finale
Art. 15
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarâre.
Art. 16
Prezenta hotarâre intra în vigoare la data de 1 octombrie 2006.
-****-
Prezenta hotarâre transpune Directiva 1989/654/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locuri de munca, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 393/1989.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
Ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul economiei si comertului,
Codrut IoanSeres
Ministrul sanatatii publice,
Gheorghe Eugen Nicolaescu
Ministrul mediului si gospodaririi apelor,
Sulfina Barbu
p. Ministrul integrarii europene,
Adrian Ciocanea,
secretar de stat
ANEXA Nr. 1: CERINTE MINIME de securitate si sanatate pentru locurile de munca utilizate pentru prima data conform art. 6 din hotarâre
1.Observatie preliminara
Obligatiile mentionate în prezenta anexa se aplica ori de câte ori caracteristicile locului de munca, activitatea, împrejurarile sau un risc impun acest lucru.
2.Stabilitate si rezistenta
Cladirile care adapostesc locuri de munca trebuie sa aiba o structura si o rezistenta corespunzatoare naturii utilizarii lor.
3.Instalatii electrice
Instalatiile electrice trebuie sa fie proiectate si construite astfel încât sa nu prezinte un pericol de incendiu sau explozie.
Lucratorii trebuie sa fie protejati împotriva riscului de accidentare prin atingere directa si/sau atingere indirecta.
Proiectarea, constructia si alegerea materialului si dispozitivelor de protectie trebuie sa tina seama de tensiunea nominala, influenta conditiilor externe si de competenta lucratorilor care au acces la partile componente ale instalatiei.
4.Cai si iesiri de urgenta
4.1.Caile si iesirile de urgenta trebuie sa ramâna în permanenta libere si sa conduca în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în spatii sigure.
4.2.În caz de pericol, trebuie sa fie posibila evacuarea rapida si în conditii cât mai sigure a lucratorilor de la toate posturile de lucru.
4.3.Numarul, amplasarea si dimensiunile cailor si iesirilor de urgenta depind de utilizare, de echipament si de dimensiunile locurilor de munca, precum si de numarul maxim de persoane care pot fi prezente.
4.4.Usile de iesire în caz de urgenta trebuie sa se deschida spre exterior.
Usile de iesire de urgenta nu trebuie sa fie încuiate sau fixate astfel încât sa nu poata fi deschise imediat si cu usurinta de catre orice persoana care ar avea nevoie sa le utilizeze în caz de urgenta. Usile glisante sau turnante nu sunt permise în cazul în care acestea au destinatia de iesiri de urgenta.
4.5.Caile si iesirile de urgenta speciale trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca.
Aceasta semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistenta si sa fie plasata în locurile corespunzatoare.
4.6.Usile de iesire de urgenta nu trebuie sa fie încuiate.
Caile si iesirile de urgenta, precum si caile de circulatie si usile de acces spre acestea trebuie sa fie eliberate de orice obstacole, astfel încât sa poata fi utilizate în orice moment fara dificultate.
4.7.Caile si iesirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevazute cu iluminat de siguranta/urgenta de intensitate suficienta, în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie electrica.
5.Detectarea si prevenirea incendiilor
5.1.În functie de dimensiunile si destinatia cladirilor, de echipamentele pe care acestea le contin, de proprietatile fizice si chimice ale substantelor prezente si de numarul maxim potential de persoane prezente, locurile de munca trebuie prevazute cu dispozitive corespunzatoare pentru stingerea incendiilor si, daca este cazul, cu detectoare de incendii si sisteme de alarma.
5.2.Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie sa fie usor accesibile si simplu de manevrat.
Acestea trebuie sa fie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 971/2006.
Aceste semnalizari trebuie sa fie suficient de rezistente si amplasate în locuri corespunzatoare.
6.Ventilatia locurilor de munca în spatii închise
6.1.La locurile de munca în spatii închise trebuie luate masuri pentru a asigura suficient aer proaspat, avându-se în vedere metodele de lucru utilizate si cerintele fizice impuse lucratorilor.
În cazul utilizarii unui sistem de ventilare fortata, acesta trebuie sa fie mentinut în stare de functionare.
Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, daca acest lucru este necesar pentru sanatatea lucratorilor.
6.2.Daca se utilizeaza instalatii de ventilare mecanica sau de aer conditionat, acestea trebuie sa functioneze astfel încât sa nu creeze disconfort prin expunerea lucratorilor la curenti de aer.
Orice depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru sanatatea lucratorilor prin poluarea atmosferei trebuie eliminata fara întârziere.
7.Temperatura în încaperi
7.1.În timpul programului de lucru, temperatura din încaperile ce cuprind posturi de lucru trebuie sa fie adecvata organismului uman, tinându-se seama de metodele de lucru utilizate si de cerintele fizice impuse lucratorilor.
7.2.Temperatura în camerele de odihna, în încaperile pentru personalul de serviciu permanent, în grupurile sanitare, în cantine si în încaperile pentru acordarea primului ajutor trebuie sa corespunda destinatiei specifice a acestor încaperi.
7.3.Ferestrele, luminatoarele si glasvandurile trebuie sa permita evitarea luminii solare excesive la locurile de munca, în functie de natura muncii si de locul de munca.
8.Iluminatul natural si artificial
8.1.În masura în care este posibil, locurile de munca trebuie sa aiba iluminat natural suficient si sa fie prevazut un iluminat artificial adecvat pentru sanatatea si securitatea lucratorilor.
8.2.Instalatiile de iluminat din încaperile cu posturi de lucru si de pe caile de acces si de circulatie trebuie amplasate în asa fel încât sa nu existe riscul de accidentare a lucratorilor ca rezultat al tipului de iluminat montat.
8.3.Locurile de munca în care lucratorii sunt în mod deosebit expusi riscurilor în caz de întrerupere a iluminatului artificial trebuie sa fie prevazute cu iluminat de siguranta/urgenta de o intensitate suficienta.
9.Pardoseli, pereti, plafoane si acoperisuri ale încaperilor
9.1.Pardoselile locurilor de munca trebuie sa fie lipsite de proeminente, de gauri sau de planuri înclinate periculoase si trebuie sa fie fixe, stabile si nealunecoase.
Încaperile care cuprind posturi de lucru trebuie sa fie izolate termic în mod corespunzator, tinându-se seama de tipul de întreprindere si de activitatea fizica a lucratorilor.
9.2.Suprafetele pardoselilor, peretilor si plafoanelor din încaperi trebuie sa fie curatate si renovate pentru a se obtine conditii de igiena corespunzatoare.
9.3.Peretii transparenti sau translucizi, în special peretii despartitori realizati integral din sticla, din încaperi sau din vecinatatea posturilor de lucru si a cailor de circulatie trebuie sa fie semnalizati clar si construiti din materiale securizate sau sa fie separati de aceste posturi de lucru si cai de circulatie, pentru a preveni intrarea în contact a lucratorilor cu peretii si ranirea cauzata de spargerea lor în bucati.
9.4.Accesul pe acoperisurile construite din materiale cu rezistenta insuficienta trebuie permis numai daca exista echipamente care sa asigure executarea lucrarii în conditii de securitate.
10.Ferestre si luminatoare
10.1.Lucratorii trebuie sa aiba posibilitatea sa deschida, sa închida, sa regleze sau sa fixeze ferestrele, luminatoarele si ventilatoarele în conditii de securitate. Când sunt deschise, acestea trebuie pozitionate si fixate astfel încât sa nu constituie un pericol pentru lucratori.
10.2.Ferestrele si luminatoarele trebuie sa fie concepute în raport cu echipamentul sau trebuie prevazute cu dispozitive care sa permita curatarea lor fara riscuri pentru lucratorii care executa aceasta munca sau pentru lucratorii prezenti în cladire sau în jurul acesteia.
11.Usi si porti
11.1.Pozitia, numarul si dimensiunile usilor si portilor, precum si materialele care se folosesc la constructia acestora sunt determinate de natura si utilizarea încaperilor sau incintelor.
11.2.Usile transparente trebuie sa fie marcate corespunzator, la înaltimea vederii.
11.3.Usile si portile batante trebuie sa fie transparente sau sa aiba un panou transparent.
11.4.Daca suprafetele transparente sau translucide ale usilor si portilor nu sunt construite dintr-un material securizat si daca exista pericolul ca lucratorii sa fie raniti în cazul spargerii unei usi sau porti, suprafetele trebuie sa fie protejate împotriva spargerii.
11.5.Usile glisante trebuie sa fie prevazute cu un sistem de siguranta care sa împiedice iesirea de pe sine si caderea lor.
11.6.Usile si portile care se deschid în sus trebuie sa fie prevazute cu un sistem de siguranta care sa împiedice caderea lor.
11.7.Usile si portile situate de-a lungul cailor de salvare trebuie sa fie marcate corespunzator.
Trebuie sa fie posibila deschiderea lor din interior în orice moment, fara ajutor special.
Trebuie sa fie posibila deschiderea usilor atunci când locurile de munca sunt ocupate.
11.8.În vecinatatea imediata a oricaror porti destinate în principal circulatiei vehiculelor trebuie sa existe usi pentru pietoni, cu exceptia cazului în care utilizarea de catre pietoni a acestor porti nu prezinta un pericol; astfel de usi trebuie sa fie marcate clar si degajate în permanenta.
11.9.Usile si portile mecanice trebuie sa functioneze fara sa prezinte un risc de accidentare pentru lucratori.
Acestea trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de oprire de urgenta accesibile si usor de identificat si, daca nu se deschid automat în cazul întreruperii alimentarii cu energie electrica, sa poata fi deschise manual.
12.Caile de circulatie – zone periculoase
12.1.Caile de circulatie, inclusiv treptele, scarile fixe, cheiurile si rampele de încarcare trebuie sa fie amplasate si dimensionate astfel încât sa asigure un acces usor, sigur si adecvat pentru pietoni si vehicule fara a pune în pericol lucratorii aflati în vecinatatea acestor cai de circulatie.
12.2.Caile utilizate pentru circulatia pietonala si/sau pentru transportul intern trebuie sa fie dimensionate în concordanta cu numarul potential de utilizatori si tipul de activitate.
Daca pe caile de circulatie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie sa fie asigurate distantele minime de securitate pentru pietoni.
12.3.Caile de circulatie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât sa existe o distanta suficienta fata de usi, porti, treceri pentru pietoni, culoare si scari.
12.4.Atunci când echipamentele din încaperi si utilizarea acestora impun protectia lucratorilor, caile de circulatie trebuie sa fie marcate clar.
12.5.Daca locurile de munca includ zone periculoase în care, data fiind natura activitatii, exista riscul caderii lucratorului sau a unor obiecte, aceste locuri trebuie sa fie prevazute cu dispozitive care sa evite patrunderea lucratorilor neautorizati în aceste zone.
Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii care sunt autorizati sa patrunda în zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie marcate clar.
13.Masuri specifice pentru scari rulante si transportoare
Scarile rulante si transportoarele trebuie sa functioneze în conditii de securitate.
Acestea trebuie prevazute cu dispozitive de securitate necesare si dotate cu dispozitive de oprire de urgenta accesibile si usor de identificat.
14.Cheiuri si rampe de încarcare
14.1.Cheiurile si rampele de încarcare trebuie sa corespunda dimensiunilor încarcaturilor care se transporta.
14.2.Cheiurile de încarcare trebuie sa aiba cel putin un punct de iesire.
Daca este posibil din punct de vedere tehnic, docurile care depasesc o anumita lungime trebuie sa aiba câte un punct de iesire la fiecare capat.
14.3.Rampele de încarcare trebuie sa fie sigure pentru a preveni caderile lucratorilor.
15.Dimensiunile încaperilor si volumul de aer în încaperi – libertatea de miscare la postul de lucru
15.1.Încaperile de lucru trebuie sa aiba o suprafata, o înaltime si un volum de aer suficiente, care sa permita lucratorilor sa îsi îndeplineasca sarcinile de munca fara riscuri pentru securitatea, sanatatea sau confortul acestora.
15.2.Dimensiunile zonei neocupate a postului de lucru trebuie sa fie calculate astfel încât sa permita lucratorilor sa aiba suficienta libertate de miscare pentru a-si îndeplini sarcinile de munca.
Daca acest lucru nu este posibil din motive specifice postului de lucru, lucratorul trebuie sa aiba suficienta libertate de miscare în apropierea postului sau de lucru.
16.Încaperi pentru odihna
16.1.Daca securitatea sau sanatatea lucratorilor, în special datorita tipului activitatii sau prezentei unui numar mare de angajati, impun acest lucru, lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie încaperi pentru odihna usor accesibile.
Aceasta prevedere nu se aplica daca lucratorii sunt angajati în birouri sau în încaperi de lucru similare care ofera posibilitati echivalente de relaxare în timpul pauzelor.
16.2.Încaperile pentru odihna trebuie sa fie suficient de mari si prevazute cu un numar de mese si scaune cu spatar corespunzator numarului de lucratori.
16.3.În încaperile pentru odihna trebuie luate masuri corespunzatoare pentru protectia nefumatorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.
16.4.Daca orele de lucru sunt cu regularitate si frecvent întrerupte si nu exista o încapere pentru odihna, trebuie sa fie asigurate alte încaperi în care lucratorii sa poata sta în timpul unor astfel de întreruperi, ori de câte ori este necesar pentru securitatea sau sanatatea lor.
Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru protectia nefumatorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.
17.Femei gravide si mame care alapteaza
Femeile gravide si mamele care alapteaza trebuie sa aiba posibilitatea de a se odihni în pozitie culcat în conditii corespunzatoare.
18.Instalatii sanitare
18.1.Vestiare si dulapuri pentru îmbracaminte
18.1.1. Lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie vestiare corespunzatoare daca acestia trebuie sa poarte îmbracaminte de lucru speciala si daca, din motive de sanatate sau de decenta, nu li se poate cere sa se schimbe într-un alt spatiu.
Vestiarele trebuie sa fie usor accesibile, sa aiba o capacitate suficienta si sa fie prevazute cu scaune.
18.1.2. Vestiarele trebuie sa aiba dimensiuni suficiente si sa aiba dotari care sa permita fiecarui lucrator sa îsi încuie îmbracamintea în timpul programului de lucru.
Daca este cazul (de exemplu, existenta substantelor periculoase, umiditate, murdarie), dulapurile pentru îmbracamintea de lucru trebuie sa fie separate de cele pentru vestimentatia si efectele personale.
18.1.3. Trebuie sa existe vestiare separate sau o utilizare separata a vestiarelor pentru barbati si femei.
18.1.4. Daca vestiarele nu sunt necesare în sensul primului paragraf al pct. 18.1.1, trebuie prevazut pentru fiecare lucrator un loc în care sa îsi tina îmbracamintea personala sub cheie.
18.2.Dusuri si chiuvete
18.2.1. Trebuie prevazute pentru lucratori dusuri corespunzatoare si în numar suficient, daca acest lucru este impus de natura activitatii sau din motive de sanatate.
Trebuie prevazute sali de dusuri separate sau o utilizare separata a salilor de dusuri pentru barbati si pentru femei.
18.2.2. Salile de dusuri trebuie sa fie suficient de încapatoare încât sa permita fiecarui lucrator sa îsi faca toaleta fara sa fie deranjat si în conditii de igiena corespunzatoare.
Dusurile trebuie prevazute cu apa curenta rece si calda.
18.2.3. Atunci când dusurile nu sunt necesare în sensul primului paragraf al pct. 18.2.1, trebuie sa fie prevazute chiuvete cu apa curenta (si cu apa calda, daca este necesar) adecvate si în numar suficient si care sa fie amplasate în apropierea posturilor de lucru si a vestiarelor.
Din motive de decenta, trebuie sa existe chiuvete separate sau sa fie asigurata utilizarea separata a acestora pentru barbati si pentru femei.
18.2.4. Daca încaperile cu dusuri sau chiuvete sunt separate de vestiare, trebuie sa existe o cale usoara de comunicare între ele.
18.3.Cabine de WC-uri si chiuvete în apropierea posturilor de lucru, a încaperilor de odihna, a vestiarelor si a salilor de dusuri sau chiuvete, lucratorii trebuie sa dispuna de locuri speciale, dotate cu un numar suficient de WC-uri si de chiuvete.
Trebuie prevazute cabine de WC-uri separate pentru barbati si pentru femei sau utilizarea separata a acestora.
19.Încaperi pentru acordarea primului ajutor
19.1.În functie de dimensiunile spatiilor de lucru, de tipul de activitate desfasurata si de frecventa accidentelor, trebuie sa fie asigurate una sau mai multe încaperi pentru acordarea primului ajutor.
19.2.Încaperile pentru acordarea primului ajutor trebuie echipate cu instalatii si dispozitive indispensabile pentru primul ajutor si trebuie sa permita accesul cu brancarde.
Acestea trebuie sa fie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 971/2006.
19.3.De asemenea, echipamentul de prim ajutor trebuie sa fie disponibil în toate locurile unde conditiile de lucru o cer.
Acest echipament trebuie sa fie marcat corespunzator si sa fie usor accesibil.
20.Lucratori cu dizabilitati
La organizarea locurilor de munca trebuie sa se tina seama de lucratorii cu dizabilitati, daca este necesar.
Aceasta prevedere se aplica în special în ceea ce priveste usile, caile de comunicatie, scarile, dusurile, chiuvetele, WC-urile si posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de persoanele cu dizabilitati.
21.Locuri de munca în aer liber (dispozitii speciale)
21.1.Posturile de lucru, caile de circulatie si alte zone sau instalatii în aer liber, utilizate sau ocupate de lucratori în cursul activitatii lor, trebuie sa fie organizate astfel încât pietonii sau vehiculele sa circule în conditii de securitate.
Prevederile pct. 12, 13 si 14 se aplica, de asemenea, cailor de circulatie principale aflate în perimetrul întreprinderii (cai de circulatie care conduc la posturi de lucru fixe), cailor de circulatie utilizate pentru întretinerea curenta si supravegherea instalatiilor întreprinderii si spatiilor de încarcare. Prevederile pct. 12 se aplica, de asemenea, locurilor de munca în aer liber.
21.2.Locurile de munca în aer liber trebuie sa fie iluminate corespunzator cu un sistem de iluminat artificial, daca lumina naturala nu este suficienta.
21.3.Când lucratorii sunt angajati la posturi de lucru în aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie sa fie amenajate pe cât posibil astfel încât acestia:
a)sa fie protejati împotriva conditiilor meteorologice nefavorabile si, daca este necesar, împotriva caderii obiectelor;
b)sa nu fie expusi unui nivel de zgomot daunator, nici unor influente exterioare vatamatoare, cum ar fi gaze, vapori sau praf;
c)sa îsi poata parasi posturile de lucru rapid în eventualitatea vreunui pericol sau sa poata primi rapid asistenta;
d)sa nu poata aluneca sau cadea.
22.Locuri de munca în conditii de izolare (dispozitii speciale)
22.1.Angajatorul va numi prin decizie o persoana cu atributii concrete care sa supravegheze lucratorii care lucreaza în conditii de izolare.
22.2.Pentru a se putea interveni în timp util în caz de accident sau avarie la locurile de munca în conditii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legatura cu persoana care asigura supravegherea:
a)constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio);
b)periodic automat (radio-telefon, telefon);
c)periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon, camera de luat vederi si monitor).
23.Principii ergonomice
23.1.Dimensiunea locului de munca se realizeaza în functie de particularitatile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum si de dimensiunile si caracteristicile echipamentului de munca, ale mobilierului de lucru, de miscarile si deplasarile lucratorului în timpul activitatii, de distantele de securitate, de dispozitivele ajutatoare pentru manipularea maselor, ca si de necesitatea asigurarii confortului psihofizic.
23.2.Eliminarea pozitiilor fortate, nenaturale, ale corpului lucratorului si asigurarea posibilitatilor de modificare a pozitiei în timpul lucrului se realizeaza prin amenajarea locului de munca, prin optimizarea fluxului tehnologic si prin utilizarea echipamentelor de munca care respecta prevederile reglementarilor în vigoare.
23.3.Locurile de munca la care se lucreaza în pozitie asezat se doteaza cu scaune concepute corespunzator caracteristicilor antropometrice si functionale ale organismului uman, precum si activitatii care se desfasoara, corelându-se înaltimea scaunului cu cea a planului de lucru.
23.4.La locurile de munca unde se lucreaza în pozitie ortostatica trebuie asigurate, de regula, mijloace pentru asezarea lucratorului cel putin pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune, banci).
23.5.Echipamentele de munca, mesele si bancurile de lucru trebuie sa asigure spatiu suficient pentru sprijinirea comoda si stabila a membrelor inferioare în timpul activitatii, cu posibilitatea miscarii acestora.
23.6.Înaltimea planului de lucru pentru pozitia asezat sau ortostatica se stabileste în functie de distanta optima de vedere, de precizia lucrarii, de caracteristicile antropometrice ale lucratorului si de marimea efortului membrelor superioare.
23.7.Pentru evitarea miscarilor de rasucire si aplecare ale corpului, precum si a miscarilor foarte ample ale bratelor, trebuie luate masuri de organizare corespunzatoare a fluxului tehnologic, de manipulare corecta a materiilor prime si a produselor la echipamentele de munca la care lucratorul intervine direct.
ANEXA Nr. 2: CERINTE MINIME de securitate si sanatate pentru locurile de munca aflate deja în folosinta, dupa cum se mentioneaza în art. 7 din hotarâre
1.Observatie preliminara
Obligatiile mentionate în prezenta anexa se aplica ori de câte ori caracteristicile locului de munca, activitatea, împrejurarile sau un risc impun acest lucru.
2.Stabilitate si rezistenta
Cladirile care adapostesc locuri de munca trebuie sa aiba o structura si o rezistenta corespunzatoare naturii utilizarii lor.
3.Instalatii electrice
Instalatiile electrice trebuie sa fie proiectate si construite astfel încât sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie; lucratorii trebuie sa fie protejati în mod adecvat împotriva riscului de accidentare prin atingere directa si/sau atingere indirecta.
Instalatiile electrice si dispozitivele de protectie trebuie sa corespunda tensiunii nominale, conditiilor exterioare si competentei persoanelor care au acces la parti ale instalatiei.
4.Cai si iesiri de urgenta
4.1.Caile si iesirile de urgenta trebuie sa ramâna în permanenta libere si sa conduca în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în spatii sigure.
4.2.În caz de pericol, trebuie sa fie posibila evacuarea rapida si în conditii cât mai sigure a lucratorilor de la toate posturile de lucru.
4.3.Trebuie sa existe un numar corespunzator de cai de salvare si iesiri de urgenta.
4.4.Usile de iesire în caz de urgenta trebuie sa se deschida spre exterior.
Usile glisante sau turnante nu sunt permise în cazul în care acestea au destinatia de iesiri de urgenta.
Usile de iesire de urgenta nu trebuie sa fie încuiate sau fixate astfel încât sa nu poata fi deschise imediat si cu usurinta de catre orice lucrator care ar avea nevoie sa le utilizeze în caz de urgenta.
4.5.Caile si iesirile de urgenta speciale trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 971/2006.
Aceasta semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistenta si sa fie amplasata în locurile corespunzatoare.
4.6.Usile de iesire de urgenta nu trebuie sa fie încuiate.
Caile si iesirile de urgenta, precum si caile de circulatie si usile de acces spre acestea trebuie sa fie eliberate de orice obstacole, astfel încât sa poata fi utilizate în orice moment fara dificultate.
4.7.Caile si iesirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevazute cu iluminat de siguranta/urgenta de intensitate suficienta în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie electrica.
5.Detectarea si prevenirea incendiilor
5.1.În functie de dimensiunile si destinatia cladirilor, de echipamentele pe care acestea le contin, de proprietatile fizice si chimice ale substantelor prezente si de numarul maxim potential de persoane prezente, locurile de munca trebuie prevazute cu dispozitive corespunzatoare pentru stingerea incendiilor si, daca este necesar, cu detectoare de incendii si sisteme de alarma.
5.2.Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie sa fie usor accesibile si usor de manevrat.
Acestea trebuie sa fie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 971/2006.
Aceste semnalizari trebuie sa fie suficient de rezistente si amplasate în locuri corespunzatoare.
6.Ventilatia locurilor de munca în spatii închise Trebuie luate masuri pentru a asigura suficient aer proaspat la locurile de munca în spatii închise, avându-se în vedere metodele de lucru utilizate si cerintele fizice impuse lucratorilor.
În cazul utilizarii unui sistem de ventilare fortata, acesta trebuie sa fie mentinut în stare de functionare.
Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, daca acest lucru este necesar pentru sanatatea lucratorilor.
7.Temperatura în încaperi
7.1.În timpul programului de lucru, temperatura din încaperile ce contin posturi de lucru trebuie sa fie adecvata organismului uman, tinându-se seama de metodele de lucru utilizate si de cerintele fizice impuse lucratorilor.
7.2.Temperatura în camerele de odihna, încaperile pentru personalul de serviciu permanent, în încaperile sanitare, în cantine si în încaperile pentru acordarea primului ajutor trebuie sa corespunda destinatiei specifice a acestor încaperi.
8.Iluminatul natural si artificial
8.1.În masura în care este posibil, locurile de munca trebuie sa aiba iluminat natural suficient si sa fie prevazut un iluminat artificial adecvat pentru sanatatea si securitatea lucratorilor.
8.2.Locurile de munca în care lucratorii sunt în mod deosebit expusi riscurilor în caz de defectiune la iluminatul artificial trebuie sa fie prevazute cu iluminat de siguranta/urgenta de intensitate suficienta.
9.Usi si porti
9.1.Usile transparente trebuie sa fie marcate corespunzator, la înaltimea vederii.
9.2.Usile si portile batante trebuie sa fie transparente sau sa aiba un panou transparent.
10.Zone periculoase
Daca locurile de munca includ zone periculoase în care, data fiind natura activitatii, exista riscul caderii lucratorului sau a unor obiecte, aceste zone trebuie sa fie prevazute, în masura în care este posibil, cu dispozitive care sa evite patrunderea lucratorilor neautorizati în aceste zone.
Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii care sunt autorizati sa patrunda în zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie marcate clar.
11.Încaperi si zone pentru odihna
11.1.Daca securitatea sau sanatatea lucratorilor, în special datorita tipului activitatii sau prezentei unui numai mai mare de angajati decât cel prevazut, impun acest lucru, lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie încaperi pentru odihna usor accesibile sau zone pentru odihni corespunzatoare.
Aceasta prevedere nu se aplica daca lucratorii sun angajati în birouri sau în încaperi de lucru similare car ofera posibilitati echivalente de relaxare în timpul pauzelor.
11.2.Încaperile si zonele pentru odihna trebui prevazute cu mese si scaune cu spatar.
11.3.În încaperile si zonele pentru odihna trebuie luai masuri corespunzatoare pentru protectia nefumatorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.
12.Femei gravide si mame care alapteaza
Femeile gravide si mamele care alapteaza trebuie 5 aiba posibilitatea de a se odihni în pozitie culcat în conditii corespunzatoare.
13.Instalatii sanitare
13.1.Vestiare si dulapuri pentru îmbracaminte 13.1.1. Lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie vestiare corespunzatoare daca acestia trebuie sa poarte îmbracaminte de lucru speciala si daca, din motive sanatate sau de decenta, nu li se poate cere sa schimbe într-un alt spatiu.
Vestiarele trebuie sa fie usor accesibile si sa aiba capacitate suficienta.
13.1.2. Vestiarele trebuie sa aiba dotari care sa permita fiecarui lucrator sa îsi încuie îmbracamintea personala în timpul programului de lucru.
Daca este cazul (de exemplu, existenta substantelor periculoase, umiditate, murdarie), vestiarele pentru îmbracamintea de lucru trebuie sa fie separate de vestiarele pentru vestimentatia si efectele personale.
13.1.3. Trebuie sa existe vestiare separate sau o utilizare separata a vestiarelor pentru barbati si pentru femei.
13.2.Dusuri, cabine de WC-uri si chiuvete
13.2.1. Locurile de munca trebuie dotate astfel încât lucratorii sa aiba în apropierea lor:
– dusuri, daca natura activitatii lor impune acest lucru;
– locuri speciale prevazute cu un numar corespunzator de cabine de WC-uri si chiuvete.
13.2.2. Dusurile si chiuvetele trebuie prevazute cu apa curenta rece (si apa calda, daca este necesar).
13.2.3. Trebuie prevazute dusuri separate sau trebuie asigurata utilizarea separata a dusurilor pentru barbati si pentru femei.
Trebuie prevazute cabine de WC-uri separate sau trebuie asigurata utilizarea separata a cabinelor de WC-uri pentru barbati si pentru femei.
14.Echipamente de prim ajutor
Locurile de munca trebuie dotate cu echipamente de prim ajutor.
Echipamentele trebuie sa fie marcate corespunzator si sa fie usor accesibile.
15.Lucratori cu dizabilitati
La organizarea locurilor de munca trebuie sa se tina seama de lucratorii cu dizabilitati, daca este necesar.
Aceasta prevedere se aplica în special în ceea ce priveste usile, caile de comunicatie, scarile, dusurile, chiuvetele, WC-urile si posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de lucratorii cu dizabilitati.
16.Circulatia pietonilor si vehiculelor
Locurile de munca în spatii închise sau în aer liber trebuie organizate astfel încât pietonii si vehiculele sa poata circula în conditii de securitate.
17.Locuri de munca în aer liber (dispozitii speciale)
Când lucratorii sunt angajati la posturi de lucru în aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie sa fie amenajate pe cât posibil astfel încât acestia:
a)sa fie protejati împotriva conditiilor meteorologice nefavorabile si, daca este necesar, împotriva caderii obiectelor;
b)sa nu fie expusi unui nivel de zgomot daunator, nici unor influente exterioare vatamatoare, cum ar fi gaze, vapori sau praf;
c)sa îsi poata parasi posturile de lucru rapid în eventualitatea unui pericol sau sa poata primi rapid asistenta;
d)sa nu poata aluneca sau cadea.
18.Locuri de munca în conditii de izolare (dispozitii speciale)
18.1.Angajatorul va numi prin decizie o persoana cu atributii concrete care sa supravegheze lucratorii care lucreaza în conditii de izolare.
18.2.Pentru a se putea interveni în timp util în caz de accident sau avarie la locurile de munca în conditii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legatura cu persoana care asigura supravegherea:
a)constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio);
b)periodic automat (radio-telefon, telefon);
c)periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon, camera de luat vederi si monitor).
19.Principii ergonomice
19.1.Dimensionarea locului de munca se realizeaza în functie de particularitatile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum si de dimensiunile si caracteristicile echipamentului de munca, ale mobilierului de lucru, de miscarile si deplasarile lucratorului în timpul activitatii, de distantele de securitate, de dispozitivele ajutatoare pentru manipularea maselor, ca si de necesitatea asigurarii confortului psihofizic.
19.2.Eliminarea pozitiilor fortate, nenaturale, ale corpului lucratorului si asigurarea posibilitatilor de modificare a pozitiei în timpul lucrului se realizeaza prin amenajarea locului de munca, prin optimizarea fluxului tehnologic si prin utilizarea echipamentelor de munca care respecta prevederile reglementarilor în vigoare.
19.3.Locurile de munca la care se lucreaza în pozitie asezat se doteaza cu scaune concepute corespunzator caracteristicilor antropometrice si functionale ale organismului uman, precum si activitatii care se desfasoara, corelându-se înaltimea scaunului cu cea a planului de lucru.
19.4.La locurile de munca unde se lucreaza în pozitie ortostatica trebuie asigurate, de regula, mijloace pentru asezarea lucratorului cel putin pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune, banci).
19.5.Echipamentele de munca, mesele si bancurile de lucru trebuie sa asigure spatiu suficient pentru sprijinirea comoda si stabila a membrelor inferioare în timpul activitatii, cu posibilitatea miscarii acestora.
19.6.înaltimea planului de lucru pentru pozitia asezat sau ortostatica se stabileste în functie de distanta optima de vedere, de precizia lucrarii, de caracteristicile antropometrice ale lucratorului si de marimea efortului membrelor superioare.
19.7.Pentru evitarea miscarilor de rasucire si aplecare ale corpului, precum si a miscarilor foarte ample ale bratelor, trebuie luate masuri de organizare corespunzatoare a fluxului tehnologic, de manipulare corecta a materiilor prime si a produselor la echipamentele de munca la care lucratorul intervine direct.
Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 739 din data de 30 august 2006

HOTARÂRE nr. 1092 din 16 august 2006 privind protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici în munca

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicata, si al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006,
Guvernul României adopta prezenta hotarâre.

CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Art. 1
(1)Prezenta hotarâre are ca obiect protectia lucratorilor împotriva riscurilor pentru securitatea si sanatatea lor, rezultate sau care pot sa rezulte din expunerea la agenti biologici în cursul activitatii, precum si prevenirea acestor riscuri.
(2)Prevederile prezentei hotarâri reprezinta cerinte minime în acest domeniu.
Art. 2
Legea securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006 se aplica în totalitate întregului domeniu prevazut la art. 1 alin. (1), fiind completata cu dispozitiile prezentei hotarâri.
Art. 3
Prezenta hotarâre se aplica fara a aduce atingere prevederilor actelor normative subsecvente domeniului reglementat de Ordonanta Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 31 ianuarie 2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 214/2002, armonizate cu Directiva Consiliului 90/219/CEE din 23 aprilie 1990 privind utilizarea limitata a microorganismelor modificate genetic, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 117 din 8 mai 1990.

CAPITOLUL II: Definitii si clasificare
Art. 4
În sensul prezentei hotarâri, urmatorii termeni se definesc dupa cum urmeaza:
a)agenti biologici – microorganisme, inclusiv microorganismele modificate genetic, culturile celulare si endoparazitii umani, care sunt susceptibile sa provoace infectie, alergie sau intoxicatie;
b)cultura celulara – cresterea in vitro a celulelor izolate din organisme multicelulare;
c)microorganism – o entitate microbiologica, celulara sau nu, capabila sa se reproduca sau sa transfere material genetic.
Art. 5
Agentii biologici sunt clasificati în 4 grupe de risc, în functie de importanta riscului de infectie pe care îl prezinta, astfel cum se prevede în anexa nr. 3:
a)grupa 1 – agenti biologici care nu sunt susceptibili sa provoace o boala la om;
b)grupa 2 – agenti biologici care pot provoca o boala omului si constituie un pericol pentru lucratori; propagarea lor în colectivitate este improbabila; exista, în general, o profilaxie sau un tratament eficace;
c)grupa 3 – agenti biologici care pot provoca îmbolnaviri grave la om si constituie un pericol serios pentru lucratori; ei pot prezenta un risc de propagare în colectivitate, dar exista în general o profilaxie sau un tratament eficace;
d)grupa 4 – agenti biologici care pot provoca boli grave omului si constituie un pericol serios pentru lucratori; ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare în colectivitate si nu exista în general o profilaxie sau un tratament eficace.
Art. 6
Daca agentul biologic care trebuie evaluat conform prevederilor prezentei hotarâri nu poate fi clasificat clar în una dintre grupele definite la art. 5, el trebuie clasificat în grupa cu riscul cel mai ridicat dintre grupele posibile.

CAPITOLUL III: Domeniul de aplicare. Identificarea si evaluarea riscurilor

SECTIUNEA 1: Domeniul de aplicare
Art. 7
Prevederile prezentei hotarâri se aplica pentru toate activitatile în care lucratorii, datorita activitatii profesionale, sunt expusi sau risca sa fie expusi la agenti biologici.
Art. 8
(1)Pentru orice activitate susceptibila sa prezinte un risc de expunere la agenti biologici, angajatorul trebuie sa determine natura, nivelul si durata de expunere, pentru a se putea evalua orice risc pentru sanatatea si securitatea lucratorilor si pentru a se putea stabili masurile ce trebuie luate.
(2)Pentru toate activitatile susceptibile de a prezenta un risc de expunere la agenti biologici apartinând mai multor grupe, riscurile sunt evaluate pe baza pericolelor reprezentate de catre toti agentii biologici periculosi prezenti.
(3)Angajatorul trebuie sa reînnoiasca periodic evaluarea riscurilor si, în orice caz, la orice modificare a conditiilor de lucru care pot sa determine expunerea lucratorilor la agenti biologici, precum si atunci când creste numarul bolilor profesionale pe care Ie-a înregistrat.
(4)Angajatorul trebuie sa furnizeze autoritatii de sanatate publica sau Inspectiei Muncii, la cererea acestora, elementele care au stat la baza evaluarii riscurilor profesionale.

SECTIUNEA 2: Identificarea si evaluarea riscurilor
Art. 9
Evaluarea riscurilor profesionale prevazuta la art. 7 se efectueaza pe baza tuturor informatiilor existente si, mai ales, pe baza:
a)clasificarii agentilor biologici, prevazuta la art. 5 si 6, care constituie sau pot constitui un pericol pentru sanatate;
b)recomandarilor emise de inspectorii de munca si/sau de inspectorii autoritatilor de sanatate publica, ce indica necesitatea ca agentul biologic sa fie controlat în scopul de a proteja sanatatea lucratorilor care sunt sau pot fi expusi acestui agent biologic, în cursul activitatii lor;
c)informatiilor asupra bolilor ce pot fi contractate datorita unei activitati profesionale a lucratorilor;
d)efectelor alergice si toxicogene ce pot sa rezulte ca urmare a activitatii lucratorilor;
e)faptului ca un lucrator sufera de o boala legata direct de munca sa.
Art. 10
(1)Daca rezultatele evaluarii riscurilor profesionale, prevazuta la art. 8 si 9, pentru activitatile care implica o expunere la agenti biologici arata ca expunerea si/sau potentiala expunere se raporteaza la un agent biologic din grupa 1 fara risc identificabil pentru sanatatea lucratorilor, atunci prevederile art. 11 -34 nu se aplica, iar angajatorul trebuie sa respecte doar prevederile generale de securitate, sanatate si de igiena la locul de munca.
(2)În cazul prevazut la alin. (1) trebuie aplicat pct. 1 din anexa nr. 6.
(3)Daca rezultatele evaluarii riscurilor arata ca activitatea nu implica o intentie deliberata de a lucra cu un agent biologic sau de a-l utiliza, dar poate sa conduca la expunerea lucratorilor la un agent biologic în cursul unor activitati a caror lista figureaza în anexa nr. 1, atunci se aplica prevederile art. 11, 13-18 si 21-31.

CAPITOLUL IV: Obligatiile angajatorilor

SECTIUNEA 1: Înlocuirea si reducerea riscurilor
Art. 11
Daca natura activitatii o permite, angajatorul trebuie sa evite utilizarea unui agent biologic periculos, înlocuindu-l printr-un agent biologic care, în functie de conditiile de utilizare si de stadiul actual al cunostintelor, nu este periculos sau este mai putin periculos pentru sanatatea lucratorilor.
Art. 12
(1)Daca rezultatele evaluarii releva existenta unui risc pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru ca expunerea acestora sa fie evitata.
(2)Când acest lucru nu este tehnic posibil, tinând seama de activitate si de evaluarea riscurilor, angajatorul trebuie sa reduca riscul de expunere profesionala la un nivel suficient de scazut pentru a proteja adecvat sanatatea si securitatea lucratorilor respectivi, prin aplicarea urmatoarelor masuri:
a)limitarea, la un nivel cât mai scazut posibil, a numarului de lucratori expusi sau care pot fi expusi;
b)conceperea proceselor de munca si a masurilor de control tehnic, astfel încât sa se evite sau sa se reduca la minimum diseminarea agentilor biologici la locul de munca;
c)masuri de protectie colectiva si/sau masuri de protectie individuala, atunci când expunerea nu poate fi evitata prin alte mijloace;
d)masuri de igiena adecvate obiectivului de prevenire sau reducere a transferului ori diseminarii accidentale a unui agent biologic în afara locului de munca;
e)utilizarea panourilor care semnalizeaza pericolul biologic, conform anexei nr. 2, si a altor semne de avertizare relevante;
f)elaborarea unor planuri care sa fie puse în aplicare în caz de accidente ce implica prezenta agentilor biologici;
g)daca este necesar si tehnic posibil, detectarea în afara izolarii fizice primare a prezentei agentilor biologici utilizati în procesul de munca;
h)utilizarea de mijloace ce permit colectarea, depozitarea si eliminarea deseurilor în deplina securitate de catre lucratori, daca este cazul, dupa tratarea acestora, inclusiv utilizarea unor recipiente sigure, usor identificabile;
i)masuri care sa permita manipularea si transportul fara risc ale agentilor biologici la locul de munca.

SECTIUNEA 2: Informatiile care trebuie furnizate autoritatilor competente

Art. 13
Daca rezultatele evaluarii riscurilor profesionale releva existenta unui risc pentru securitatea sau sanatatea lucratorilor, angajatorul trebuie sa puna la dispozitia inspectorului de munca si a medicului de medicina muncii, la cererea acestora, informatii privind:
a)rezultatele evaluarii riscurilor profesionale;
b)activitatile în cursul carora lucratorii au fost sau pot fi expusi la agenti biologici;
c)numarul de lucratori expusi;
d)numele si competenta persoanei responsabile cu sanatatea si securitatea la locul de munca;
e)masurile de protectie si de prevenire luate, inclusiv procedeele si metodele de lucru;
f)un plan de urgenta pentru protectia lucratorilor împotriva expunerii la un agent biologic din grupa 3 sau 4, în cazul unei defectari a izolarii fizice.
Art. 14
(1)Angajatorul trebuie sa informeze imediat autoritatea de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti si medicul de medicina muncii cu care are relatie contractuala despre orice accident sau incident care ar putea sa provoace diseminarea unui agent biologic care ar putea provoca lucratorilor o infectie si/sau o boala grava.
(2)Lista lucratorilor expusi la agenti biologici, mentionata în art. 22 alin. (1), precum si dosarul medical al fiecarui lucrator sunt puse la dispozitia autoritatii de sanatate publica judetene si/sau a municipiului Bucuresti, atunci când întreprinderea îsi înceteaza activitatea, în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare.

SECTIUNEA 3: Masuri de igiena si protectie individuala

Art. 15
Pentru toate activitatile în care se utilizeaza agenti biologici ce constituie un risc pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia urmatoarele masuri:
a)sa asigure conditiile corespunzatoare ca lucratorii sa nu serveasca masa si sa nu bea în zonele de lucru unde exista riscul de contaminare cu agenti biologici;
b)sa furnizeze lucratorilor îmbracaminte de protectie adecvata sau alte tipuri de îmbracaminte speciala adecvata;
c)sa asigure lucratorilor spatii dotate cu instalatii igienico-sanitare adecvate, care pot include solutii/picaturi pentru ochi si/sau substante antiseptice pentru piele;
d)sa aiba în vedere ca echipamentul individual de protectie sa fie:
1.asezat corect într-un loc stabilit separat de celelalte haine;
2.verificat si curatat, daca este posibil, înainte si, în orice caz, dupa fiecare utilizare;
3.reparat sau schimbat înaintea unei noi utilizari, în cazul în care prezinta defectiuni;
e)sa stabileasca proceduri privind prelevarea, manipularea si tratarea esantioanelor de origine umana sau animala.
Art. 16
(1)Îmbracamintea de lucru si echipamentele de protectie, inclusiv îmbracamintea de protectie prevazuta la art. 15 lit. b), care pot fi contaminate de agenti biologici, trebuie sa fie scoase atunci când lucratorul paraseste zona de lucru si trebuie pastrate separat de alta îmbracaminte.
(2)Angajatorul trebuie sa aiba grija ca îmbracamintea prevazuta la alin. (1) si echipamentul de protectie sa fie dezinfectate si curatate sau, la nevoie, distruse.
Art. 17
Costurile pentru masurile ce trebuie aplicate conform art. 16 se suporta de angajator.

SECTIUNEA 4: Informarea, pregatirea si consultarea lucratorilor
Art. 18
Angajatorul trebuie sa ia masurile corespunzatoare pentru ca lucratorii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca, sub forma de informari si instructaj, o instruire suficienta si adecvata, bazata pe toate informatiile disponibile privind:
a)eventualele riscuri pentru sanatate;
b)masurile care trebuie luate pentru a evita expunerea;
c)prescriptii aplicabile din domeniul igienei;
d)purtarea si utilizarea echipamentelor si îmbracamintei de protectie;
e)masurile pe care lucratorii trebuie sa le ia în caz de evenimente si/sau incidente periculoase, precum si masurile de prevenire a acestora.
Art. 19
Instruirea lucratorului trebuie efectuata înainte de începerea unei activitati care implica contactul cu agenti biologici, adaptata la aparitia unor noi riscuri sau în cazul evolutiei riscurilor si repetata periodic daca este necesar.
Art. 20
(1)Angajatorul trebuie sa asigure la locul de munca instructiuni de securitate scrise si, dupa caz, afise privind procedura de urmat în caz de:
a)accident sau incident grav datorat manipularii unui agent biologic;
b)manipularea unui agent biologic din grupa 4.
(2)Lucratorii trebuie sa semnaleze imediat superiorului lor sau persoanei responsabile cu securitatea si sanatatea la locul de munca orice accident sau incident ce implica manipularea unui agent biologic.
(3)Angajatorul trebuie sa informeze imediat lucratorii si/sau reprezentantii lor cu raspunderi specifice în domeniul securitatii si sanatatii în munca despre orice accident sau incident care ar fi putut conduce la diseminarea unui agent biologic si care este susceptibil sa produca la om infectii si/sau boli grave. De asemenea, trebuie sa îi informeze, cât mai repede posibil, despre cauzele accidentelor sau incidentelor grave, precum si despre masurile care au fost luate ori care trebuie luate pentru a remedia situatia.
(4)Fiecare lucrator trebuie sa aiba acces la informatiile continute în lista lucratorilor expusi la agenti biologici prevazuta la art. 22 si care îl privesc personal.
(5)Lucratorii si/sau reprezentantii lor trebuie sa aiba acces la informatiile colective anonime.
(6)Angajatorul trebuie sa puna la dispozitia lucratorilor si/sau reprezentantilor lor, la cererea acestora, informatiile prevazute la art. 13.
Art. 21
Angajatorul trebuie sa asigure consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor lor la rezolvarea tuturor problemelor legate de sanatate si securitate în munca în cazul expunerii la agenti biologici în timpul activitatii, în conformitate cu prevederile sectiunii a 6-a a cap. III din Legea nr. 319/2006.

SECTIUNEA 5: Lista lucratorilor expusi si notificarea activitatilor care implica agenti biologici

Art. 22
(1)Angajatorul trebuie sa aiba lista lucratorilor expusi la agenti biologici din grupele 3 si/sau 4 care indica activitatea efectuata si, atunci când este posibil, agentul biologic la care lucratorii au fost expusi si, dupa caz, datele referitoare la expuneri, la accidente si incidente.
(2)Lista lucratorilor expusi la agenti biologici din grupele 3 si/sau 4 este pastrata timp de cel putin 10 ani de la terminarea expunerii, conform prevederilor legislatiei în vigoare.
(3)Lista este pastrata pe o perioada mai îndelungata, care poate atinge 40 de ani de la ultima expunere cunoscuta, în cazul expunerilor susceptibile sa antreneze infectii:
a)produse de agenti biologici despre care se stie ca pot provoca infectii persistente sau latente;
b)care, tinând seama de stadiul actual al cunostintelor, nu pot fi diagnosticate înainte ca boala sa se declanseze, multi ani mai târziu;
c)a caror perioada de incubatie prealabila declansarii bolii este deosebit de lunga;
d)care produc boli ce pot prezenta recrudescenta dupa un timp îndelungat, în ciuda tratamentului aplicat;
e)care pot lasa sechele grave pe termen lung.
(4)Medicul de medicina muncii, inspectorul de munca pe domeniul securitatii si sanatatii în munca, precum si orice alta persoana responsabila cu sanatatea si securitatea la locul de munca trebuie sa aiba acces la lista prevazuta la alin. (1).
Art. 23
(1)Angajatorul trebuie sa notifice în prealabil autoritatii de sanatate publica judetene si inspectoratului teritorial de munca utilizarea pentru prima data a agentilor biologici din grupele 2, 3 si 4, cu cel putin 30 de zile înainte de începerea activitatii. Sub rezerva alin. (2), se notifica, de asemenea, în prealabil utilizarea pentru prima data a oricarui alt agent biologic din grupa 4, precum si utilizarea oricarui alt agent biologic nou din grupa 3, care este clasificat provizoriu astfel chiar de catre angajator.
(2)Laboratoarele care furnizeaza servicii de diagnostic pentru agentii biologici din grupa 4 trebuie doar sa notifice intentia lor.
(3)De fiecare data când procedeele si/sau procedurile sufera modificari importante din punctul de vedere al securitatii si sanatatii la locul de munca, trebuie efectuata o noua notificare.
(4)Notificarea prevazuta la alin. (1) -(3) va contine:
a)denumirea si adresa întreprinderii si/sau unitatii;
b)numele si competentele lucratorului desemnat cu securitatea si sanatatea la locul de munca;
c)rezultatele evaluarii riscurilor profesionale;
d)specia agentului biologic;
e)masurile de protectie si de prevenire avute în vedere.

SECTIUNEA 6: Supravegherea medicala a lucratorilor
Art. 24
(1)Ministerul Sanatatii Publice elaboreaza masurile necesare pentru desfasurarea supravegherii medicale a lucratorilor pentru care evaluarea prevazuta la art. 8 si 9 releva un risc pentru sanatatea sau securitatea lor.
(2)Aceste masuri trebuie sa asigure ca fiecare lucrator sa fie supravegheat medical corespunzator înainte de expunere profesionala si, în continuare, periodic, facând astfel posibila aplicarea directa a masurilor de medicina generala si de medicina muncii.
(3)Evaluarea riscurilor profesionale prevazuta la art. 8 si 9 trebuie sa identifice lucratorii pentru care sunt necesare masurile de protectie speciale.
(4)Daca este cazul, angajatorii trebuie sa puna la dispozitia lucratorilor vaccinuri eficace, daca acestia nu sunt înca imunizati împotriva agentului biologic la care ei sunt sau pot fi expusi. Atunci când angajatorii pun la dispozitia lucratorilor vaccinuri, ei trebuie sa tina seama de Codul de conduita recomandat pentru vaccinare, prevazut în anexa nr. 7.
Art. 25
În cazul în care se confirma ca un lucrator prezinta o infectie si/sau o boala care ar fi putut rezulta din expunerea la agenti biologici, medicul de medicina muncii sau serviciul de medicina muncii aflat într-o relatie contractuala cu angajatorul trebuie sa propuna si celorlalti lucratori care au fost expusi în mod similar sa se supuna supravegherii medicale; în acest caz angajatorul efectueaza o reevaluare a riscului de expunere.
Art. 26
Toate datele obtinute în cursul supravegherii medicale a fiecarui lucrator trebuie tinute si/sau consemnate într-un dosar medical individual, care va fi pastrat de catre serviciul de medicina muncii cel putin 10 ani dupa încetarea expunerii.
Art. 27
În cazurile prevazute la art. 22 alin. (3), dosarul medical individual trebuie pastrat o perioada mai mare de 10 ani, care poate ajunge pâna la 40 de ani de la ultima expunere cunoscuta. În cazul în care unitatea se desfiinteaza sau lucratorul îsi schimba locul de munca, dosarul medical individual va fi preluat de autoritatea teritoriala de sanatate publica pe raza careia se afla întreprinderea si/sau unitatea respectiva sau de serviciul de medicina muncii de la noul loc de munca.
Art. 28
Serviciul sau medicul de medicina muncii aflat într-o relatie contractuala cu angajatorul trebuie:
a)sa propuna masuri de protectie sau de prevenire utile individual, pentru fiecare lucrator;
b)sa dea informatii si sfaturi medicale lucratorilor privind supravegherea medicala la care ei vor fi supusi dupa ce a încetat expunerea la agenti biologici.
Art. 29
(1)Lucratorii în cauza trebuie sa aiba acces la rezultatele supravegherii medicale care îi privesc personal si pot solicita o reexaminare a rezultatelor acesteia.
(2)Angajatorul poate solicita o reexaminare a rezultatelor supravegherii medicale.
(3)Costul reexaminarilor rezultatelor prevazute la alin. (1) si (2) se suporta de catre solicitant.
Art. 30
(1)Recomandarile practice pentru supravegherea medicala a lucratorilor sunt prevazute în anexa nr. 4.
(2)Toate cazurile de boala sau de deces care au fost confirmate ca fiind cauzate de o expunere profesionala la agenti biologici se declara, se înregistreaza si/sau se notifica conform normelor metodologice referitoare la bolile profesionale, elaborate în aplicarea Legii nr. 319/2006.

CAPITOLUL V: Dispozitii pentru locuri de munca în care exista un risc crescut de contaminare

SECTIUNEA 1: Servicii medicale si veterinare, altele decât laboratoarele de diagnostic

Art. 31
(1)Serviciile medicale si veterinare, altele decât laboratoarele de diagnostic, în vederea evaluarii riscurilor profesionale, trebuie sa aiba în vedere în mod deosebit:
a)incertitudinile legate de prezenta agentilor biologici în organismul pacientilor sau al animalelor, precum si în probele sau produsele biologice care rezulta de la acestia;
b)pericolul pe care îl constituie agentii biologici care sunt sau ar putea fi prezenti în organismul pacientilor ori la animale, precum si în probele prelevate de la acestia;
c)riscurile inerente datorate naturii activitatii.
(2)În serviciile medicale si veterinare angajatorii trebuie sa ia masurile corespunzatoare pentru a asigura protectia sanitara si securitatea lucratorilor respectivi.
(3)Masurile care trebuie luate în serviciile medicale si veterinare cuprind:
a)specificarea procedeelor corespunzatoare de decontaminare si de dezinfectie;
b)punerea în practica a procedeelor care permit manipularea si eliminarea fara riscuri a deseurilor contaminate.
Art. 32
În serviciile de izolare sau în sectiile de carantina unde se gasesc pacienti umani ori animale care sunt sau ar putea fi contaminati cu agenti biologici din grupele 3 si 4 angajatorul trebuie sa aleaga masuri de izolare dintre cele prezentate în coloana A din anexa nr. 5, în scopul reducerii la minimum a riscului de infectie.

SECTIUNEA 2: Masuri speciale aplicabile procedeelor industriale, laboratoarelor si încaperilor pentru animale

Art. 33
(1)În laboratoare, inclusiv în laboratoarele de diagnostic si în încaperile destinate animalelor de laborator contaminate deliberat cu agenti biologici din grupele 2, 3 si 4, care sunt sau ar putea fi purtatori ai acestor agenti, angajatorul trebuie sa ia urmatoarele masuri speciale:
a)în laboratoarele care efectueaza activitati ce implica manipularea agentilor biologici din grupele 2, 3 si 4 în scopuri de cercetare, de dezvoltare, învatamânt, diagnostic, trebuie sa stabileasca masuri de izolare conform anexei nr. 5, în scopul reducerii la minimum a riscurilor de infectie;
b)în urma evaluarii riscurilor profesionale, dupa fixarea nivelului de izolare fizica necesara pentru agentii biologici, în functie de gradul de risc pe care acestia îl prezinta, stabileste masurile necesare conform anexei nr. 5, iar activitatile care implica manipularea unui agent biologic trebuie efectuate:
1.numai în zonele de lucru corespunzatoare cel putin nivelului de izolare nr. 2, pentru un agent biologic din grupa 2;
2.numai în zonele de lucru corespunzatoare cel putin nivelului de izolare nr. 3, pentru un agent biologic din grupa 3;
3.numai în zonele de lucru corespunzatoare cel putin nivelului de izolare nr. 4, pentru un agent biologic din grupa 4;
c)în laboratoarele în care se manipuleaza materiale despre care exista incertitudini legate de absenta agentilor biologici patogeni pentru om, dar care nu au ca obiect de activitate lucrul cu agentii biologici ca atare, si anume cultivarea sau concentrarea acestora, trebuie sa se adopte cel putin nivelul de izolare nr. 2. Nivelurile de izolare nr. 3 sau 4 trebuie utilizate, daca este cazul, când se stie sau se presupune ca ele sunt necesare, în afara situatiilor în care recomandarile formulate de autoritatea de sanatate publica si/sau inspectoratul teritorial de munca indica, pentru anumite cazuri, un nivel de izolare mai scazut.
(2)Angajatorii trebuie sa ia urmatoarele masuri speciale privind procedeele industriale care utilizeaza agenti biologici din grupele 2, 3 si 4:
a)principiile de izolare expuse în alin. (1) lit. b) trebuie sa se aplice, de asemenea, procedeelor industriale pe baza masurilor practice prevazute în anexa nr. 6;
b)în functie de evaluarea riscului legat de utilizarea agentilor biologici din grupele 2, 3 si 4, autoritatea de sanatate publica judeteana si/sau inspectoratul teritorial de munca pot sa decida masuri corespunzatoare care trebuie sa fie luate la folosirea industriala a agentilor biologici.
Art. 34
Toate activitatile mentionate la art. 33, la care nu a fost posibil sa se faca o evaluare concludenta a unui agent biologic, dar se presupune ca utilizarea acestuia ar putea sa reprezinte un risc grav pentru sanatatea lucratorilor, trebuie sa se desfasoare doar în spatii de lucru în care nivelul de izolare corespunde cel putin nivelului nr. 3.

CAPITOLUL VI: Dispozitii finale

Art. 35
Studiile efectuate de institutiile cu atributii în domeniu, pe baza informatiilor prevazute în art. 30 alin. (2), vor fi transmise Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei pentru a fi puse la dispozitia Comisiei Europene.
Art. 36
(1)Anexele nr. 1-7 fac parte integranta din prezenta hotarâre.
(2)Adaptarile de natura strict tehnica ale anexelor la prezenta hotarâre se aproba prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului sanatatii publice.
Art. 37
Prezenta hotarâre intra în vigoare la data de 1 octombrie 2006.
Prezenta hotarâre transpune prevederile Directivei 2000/54/CE privind protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea lor la agenti biologici în munca (a saptea directiva specifica în sensul art. 16 paragraful 1 din Directiva 89/391/CEE), publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 262 din 17 octombrie 2000.
-****-
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
Ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul sanatatii publice,
Gheorghe Eugen Nicolaescu
Ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale,
Gheorghe Flutur
Ministrul mediului si gospodaririi apelor,
Sulfina Barbu
Ministrul integrarii europene,
Anca Daniela Boagiu

ANEXA nr. 1: LISTA INDICATIVA a tipurilor de activitati profesionale
1.Activitati în instalatiile de productie alimentara
2.Activitati în agricultura
3.Activitati profesionale în care exista contact cu animale si/sau produse de origine animala
4.Activitati în serviciile de sanatate, inclusiv în unitatile de izolare si examinare post-mortem
5.Activitati în laboratoare clinice, veterinare si de diagnostic, excluzând laboratoarele microbiologice de diagnostic
6.Activitati în instalatiile de eliminare a deseurilor
7.Activitati în instalatiile de epurare a apelor uzate.
ANEXA nr. 2: SEMNUL DE PERICOL BIOLOGIC

ANEXA nr. 3:

I.CLASIFICAREA AGENTILOR BIOLOGICI
Nota introductiva
1.Conform domeniului de aplicare a prezentei hotarâri, sunt inclusi în clasificare numai agentii despre care este cunoscut ca pot infesta fiintele umane.
Daca este cazul, se adauga indicatii asupra riscului toxic si alergic potential al agentilor.
Nu au fost luati în considerare agentii patogeni pentru animale si plante cunoscuti ca neavând efect asupra omului.
La stabilirea prezentei liste de agenti biologici clasificati nu au fost luate în considerare microorganismele modificate genetic.
2.Clasificarea agentilor biologici se bazeaza pe efectele acestor agenti asupra lucratorilor sanatosi.
Efectele particulare asupra lucratorilor a caror sensibilitate ar putea fi modificata pentru unul sau mai multe motive, cum ar fi patologia preexistenta, administrarea de medicamente, imunitate deficitara, sarcina sau alaptare, nu sunt luate în considerare în mod specific.
Riscul suplimentar la care sunt expusi acesti lucratori trebuie sa fie considerat ca parte a evaluarii riscului prevazuta de prezenta hotarâre.
Orice masura de precautie tehnica, luata în cadrul anumitor procese industriale, anumitor lucrari de laborator sau al anumitor activitati cu animale care implica sau ar putea sa implice o expunere a lucratorilor la agenti biologici din grupa 3 sau 4, trebuie sa fie conforma cu art. 33 din hotarâre.
3.Agentii biologici care n-au fost clasificati în grupele 2-4 din lista nu se clasifica în mod implicit în grupa 1.
În cazul agentilor care cuprind mai multe specii al caror efect patogen asupra omului este cunoscut, lista include speciile cel mai frecvent implicate în boli si o referire de ordin mai general arata ca alte specii apartinând aceluiasi gen pot afecta sanatatea.
Atunci când în clasificarea agentilor biologici se mentioneaza un gen în totalitate, este implicit ca speciile si tulpinile (susele) definite ca nepatogene sunt excluse din clasificare.
4.Atunci când o tulpina (susa) este atenuata sau când si-a pierdut genele de virulenta, izolarea ceruta prin clasificarea susii sale parentale nu trebuie sa fie aplicata în mod necesar, sub rezerva unei evaluari corespunzatoare a riscului potential al acesteia la locul de munca; de exemplu, când o astfel de susa trebuie utilizata ca produs sau component al unui produs de destinatie profilactica ori terapeutica.
5.Nomenclatorul agentilor care serveste la stabilirea prezentei clasificari reflecta si respecta ultimele consensuri internationale privind taxonomia si nomenclatura agentilor în vigoare în momentul elaborarii sale.
6.Lista agentilor biologici clasificati reflecta stadiul cunostintelor în momentul conceperii sale. Ea va fi reactualizata imediat ce nu mai reflecta ultimul stadiu al cunostintelor.
7.Toate virusurile care au fost deja izolate la om si care nu au fost evaluate si clasificate în aceasta anexa trebuie sa fie clasificate cel putin în grupa 2, cu exceptia situatiilor în care exista dovada ca aceste virusuri nu sunt susceptibile sa provoace o boala la om.
8.Anumiti agenti biologici clasificati în grupa 3 si marcati în lista alaturata prin (**) pot prezenta un risc de infectie limitat pentru lucratori, deoarece acesti agenti nu sunt în mod normal infectiosi pe cale aerogena.
Se vor evalua masurile de izolare care urmeaza sa fie aplicate fata de acesti agenti biologici, luându-se în considerare natura activitatilor specifice în discutie si cantitatea agentului biologic respectiv, în scopul de a determina daca în anumite circumstante se poate renunta la unele dintre aceste masuri.
9.Cerintele privind izolarea, care decurg din clasificarea parazitilor, se aplica numai la diferite stadii ale ciclului de viata al parazitului care sunt susceptibile de a fi infectioase pentru om la locul de munca.
10.Lista contine indicatii separate pentru agentii biologici care sunt susceptibili sa provoace reactii alergice sau toxice, atunci când este disponibil un vaccin eficace sau când este oportun sa se pastreze mai mult de 10 ani lista lucratorilor care sunt expusi.
Aceste indicatii sunt aratate prin urmatoarele litere:
– A: Posibile reactii alergice
– D: Lista lucratorilor expusi acestui agent biologic trebuie sa fie pastrata mai mult de 10 ani dupa încetarea ultimei lor expuneri cunoscute
– T: Producere de toxine
– V: Vaccin eficace disponibil.
Vaccinarile preventive trebuie sa fie efectuate tinându-se seama de Codul de conduita recomandat pentru vaccinare, prevazut în anexa nr. 7 la hotarâre.

II.BACTERII si organisme înrudite
NB: pentru agentii biologici din prezenta lista, mentiunea „spp.” se refera la celelalte specii cunoscute ca fiind patogene la om.
Agentul biologic
Clasificarea
Note
Actinobacillusactinomycetemcomitans
2
V
Actinomadura madurae
2
A ctinomadura pelletieri
2
Actinomyces gereneseriae
2
Actinomyces israelii
2
A ctinomyces pyogenes
2
Actinomyces spp.
2
Arcanobacterium haemolyticum (Corynebacterium haemolyticum)
2
Bacillus anthracis
3
Bacteroides fragilis
2
Bartonella baciliformis
2
Bartonella quintana (Rochaîimaea quintana)
2
Bartonella (Rhochalimaea) spp.
2
Bordetella bronchiseptica
2
Bordetella parapertussis
2
Bordetella pertussis
2
Borrelia burgdorferi
2
Borreiia duttonii
2
Borrelia recurrentis
2
Borrelia spp.
2
Brucella abortus
3
Brucella canis
3
Brucella melitensis
3
Brucella suis
3
Burkholderia mallei (Pseudomonas moliei)
3
Burkholderiapseudomallei (Pseudomonas pseudomallei)
3
Campylobacter fetus
2
Campylobacter jejuni
2
Campylobacter spp.
2
Cardiobacterium hominis
2
Chlamydia pneumoniae
2
Chlamydia trachomatis
2
Chlamydia psittaci (tulpini avi are)
2
Chlamydia psittaci (tulpini neaviare)
3
Clostridium botulinum
2
T
Clostridium perfringens
2
Clostridium tetani
2
T,V
Clostridium spp.
2
Corynebacterium diphtheriae
2
T,V
Corynebacterium minutissimum
2
Corynebacterium pseudotuberculosis
2
Corynebacterium spp.
2
Coxiella burnetii
3
Edwardsiella tar da
2
Ehrlichia sennetsu (Rickettsia sennetsu)
2
Ehrlichia spp.
2
Eikenella corrodens
2
Enterobacter aerogenes/cloacae
2
Enterobacter spp.
2
Enterococcus spp.
2
Erysipeîothrix rhusiopathiae
2
Escherichia coli (cu exceptia tulpinilor nepatogene)
2
Escherichia coli, tulpini citotoxice (de exemplu, 0157:H7 sau 013)
3(**)
T
Flavobacterium meningosepticum
2
Fluoribacter boiemanac (Legionella)
2
Franciselia tularensis (tip A)
3
Francisella tularensis (tip B)
2
Fusobacterium necrophorum
2
Gardnerella vaginalis
2
Haemophilus ducreyi
2
Haemophilus injluenzae
2
Haemophilus spp.
2
Helicobacter pylori
2
Klebsiella axytoca
2
Klebsiella pneumoniae
2
Klebsiella spp.
2
L egionella pne umophila
2
Legionella spp.
2
Leptospira interrogans (toate serotipurile)
2
Listeria monocytogenes
2
Listeria ivanovii
2
Morganella morganii
2
Mycobacterium africanum
3
V
Mycobacteriumavium/intracellulare
2
Mycobacterium bovis (cu exceptia tulpinii BCG)
3
V
Mycobacterium chelonae
2
Mycobacterium fortuitum
2
Mycobacterium kansasii
2
Mycobacterium leprae
3
Mycobacterium malmoense
2
Mycobacterium marinum
2
Mycobacterium microti
3(**)
Mycobacterium paratuberculosis
2
Mycobacterium scrofulaceum
2
Mycobacterium simiae
2
Mycobacterium szulgai
2
Mycobacterium tuberculosis
3
V
Mycobacterium ulcerans
3(**)
Mycobacterium xenopi
2
Mycoplasma caviae
2
Mycoplasma hominis
2
Mycoplasma pneumoniae
2
Neisseria gonorrhocae
2
Neisseria meningitidis
2
V
Nocardia asteroides
2
Nocardia brasiliensis
2
Nocardia farcinica
2
Nocardia nova
2
Nocardia otitidiscavianum
2
Pasteurella multocida
2
Pasteurella spp.
2
Peptostreptococcus anaerobius
2
Plesiomonas shigelloides
2
Porphyromonas spp.
2
Prevotella spp.
2
Proteus mirabilis
2
Proteus penneri
2
Proteus vulgaris
2
Providencia alcalifaciens
2
Providencia retigeri
2
Providencia spp.
2
Pseudomonas aeruginosa
2
Rhodococcus equi
2
Rickettsia akari
3(**)
Ricketîsia canada
3(**)
Rickettsia conorii
3
Rickettsia montana
3(**)
Rickettsia typhi (Rickettsia mooseri)
3
Rickettsia prowazekii
3
Rickettsia rickettsii
3
Rickettsia tsutsugamushi
3
Rickettsia spp.
2
Salmonella arizonae
2
Salmonella enteritidis
2
Salmonella typhimurium
2
Salmonella paratyphi A, B, C
2
V
Salmonella typhi
3(**)
V
Salmonella (alte varietati serologice)
2
Serpulina spp.
2
Shigella boydii
2
Shigella dysenteriae (tip 1)
3(**)
T
Shigella dysenteriae (alt tip decât tipul 1)
2
Shigella flexneri
2
Shigella sonnei
2
Staphylococcus aureus
2
Streplobacillus moniliformis
2
Streptococcus pneumoniae
2
Streptococcus pyogenes
2
Streptococcus suis
2
Streptococcus spp.
2
Treponema carateum
2
Treponema pallidum
2
Treponema pertenue
2
Treponema spp.
2
Vibrio cholerae (inclusiv El Tor)
2
Vibrio parahaemolyticus
2
Vibrio spp.
2
Yersinia enterocolitica
2
Yersinia pestis
3
V
Yersinia pseudotuberculosis
2
Yersinia spp.
2
(**) Vezi nota introductiva 8
III._
1.VIRUSURI (*)
Adenoviridae
2

Arenaviridae


Complexul coriomeningitei limfocitare-Lassa
(arenavirusul lumii vechi):


Virusul Lassa
4

Virusul coriomeningitei limfocitare (tulpini neurotrope)
3

Virusul coriomeningitei limfocitare (alte tulpini)
2

Virusul Mpoeia
2

Alte complexe ale coriomeningitei limfocitare-Lassa
2

Complexul Tacaribe (arenavirusul lumii noi):


Virusul Guanarito
4

Virusul Junin
4

Virusul Sabia
4

Virusul Machupo
4

Virusul Flexal
3

Alte complexe Tacaribe
2

Astroviridae
2

Bunyaviridae


Belgrade (numit de asemenea Dobrava)
3

Bhanja
2

Virusul Buniamwera
2

Germiston
2

Virusul Oropouche
3

Sin Nombre (numit în trecut Muerto Canion)
3

Virusul encefalitei de California
2

Hantavirusuri:


Hantaan (febra hemoragica de Coreea)
3

Seul (Virus)
3

Puumala-Virus
2

Prospect Hill-Virus
2

Alte hantavirusuri
2

Nairovirusuri:


Virusul febrei hemoragice de Crimeea (Congo)
4

Virusul Hazara
2

Flebovirusuri:


Febra din valea Rift
3
V
Febra transmisa prin flebotomi
2

Virusul Toscana
2

Alte bunyavirusuri patogene
2

Caliciviridae


Virusul hepatitei E
3(**)

Virusul Norwalk
2

Alte caliciviridae
2

Coronaviridae
2

Filoviridae


Virusul Ebola
4

Virusul Marbourg
4

Flaviviridae


Encefalita din Australia (encefalita din valea Murray)
3

Virusul encefalitei transmise de capuse din Europa Centrala
3(**)
V
Absettarov
3

Hanyalova
3

Hypr
3

Kumlinge
3

Virusul denga, de tip 1, 2,3,4
3

Virusul hepatitei C
3(**)
D
Virusul hepatitei G
3(**)
D
Encefalita japoneza de tip B
3
V
Padurea Kyasanur
3
V
Louping ill
3(**)

Omsk(a)
3
V
Powassan
3

Rocio
3

Encefalita rusa de primavara-vara (TBE)(a)
3
V
Encefalita din Saint-Louis
3

Virusul Wesselsbron
3(**)

Virusul vaii Nilului
3

Febra galbena
3
V
Alte flavivirusuri cunoscute ca patogene
2
V
Hepatdnaviridae


Virusul hepatitei B
3(**)
V,D
Virusul hepatitei D (delta) (b)
3(**)
V,D
Herpesviridae


Citomegalo virus
2

Virusul Epstein-Barr
2

Virusul herpetic simian
3

Herpes simplex virus, tipurile 1 si 2
2

Virusul varicela – zoster
2

Virusul limfotrop B uman (HBLV-HHV6)
2

Virusul herpetic uman 7
2

Virusul herpetic uman 8
2
D
Orthomyxoviridae


Virusuri gripale, tipurile A, B si C
2
V(c)
Orthomyxoviridae transmise de capuse: virusul Dhori si Thogoto
2

Papovaridae


Virusul BK si JC
2
D(d)
Virusul Papilloma uman
2
D(d)
Paramyxoviridae


Virusul rujeolic
2
V
Virusul urlian
2
V
Virusul bolii Newcastle
2

Virusuri para-gripale, tipurile 1, 2, 3 si 4
2

Virusul respirator sincitial
2

Parvoviridae


Parvovirusul uman (B 19)
2

Picornaviridae


Virusul conjunctivitei hemoragice (AHC)
2

Virusul Coxsackie
2

Virusul ECHO
2

Virusul hepatitei A (enterovirus uman, tip 72)
2
V
Virusul poliomielitei
2
V
Rhinovirus
2

Poxviridae


Poxvirusul bivolilor (e)
2

Virusul nodulilor mulgatorilor
2

Poxvirusul elefantilor (f)
2

Virusul modulului capusei
2

Virusul Molluscum contagiosum
2

Poxvirusul maimutelor
3
V
Virusul Orf
2

Poxvirusul iepurilor (g)
2

Virusul Vaccinia
2

Virusul variolei (major si minor)
4
V
Virusul Whitepox (virusul variolei)
4
V
Yatapox virus (Tana si Yaba)
2

Reoviridae


Coltivirus
2

Rotavirus uman
2

Orbivirus
2

Reovirus
2

Retroviridae


Virusul inumodeficientei umane
3(**)
D
Virusul uman cu tropism pentru limfocitele T (HTLV), tip 1 si 2
3(**)
D
Virusul SIV (h)


Rhabdoviridae


Virusul turbarii
3(**)
V
Virusul stomatitei veziculoase
2

Togaviridae


Alfavirus


Encefalomielita ecvina est-americana
3
V
Virusul Bebaru
2

Virusul Chikungunya
3(**)

Virusul Everglades
3(**)

Virusul Mayaro
3

Virusul Mucambu
3(**)

Virusul Ndumu
3

Virusul O’nyong-nyong
2

Virusul râului Ross
2

Virusul padurii Semliki
2

Virusul Sindbis
2

Virusul Tonate
3(**)

Encefalomielita ecvina venezueleana
3
V
Encefalomielita ecvina vest-americana
3
V
Alte alfavirusuri cunoscute
2

Rubivirus (rubeola)
2
V
Toroviridae
2

Virusuri neclasificate


Morbilivirus ecvin
4

Virusuri ale hepatitei neidentificate înca
3(**)
D
Agenti neclasificati asociati cu encefalopatiile spongiforme transmisibile (EST)


Maladia Creutzfeldt-Jakob
3(**)
D(d)
Varianta a maladiei Creutzfeldt-Jakob
3(**)
D(d)
Encefalopatia spongiforma bovina (ESB) si alte EST animale (i)
3(**)
D(d)
Sindromul Gerstmann-Straussler- Scheinker
3(**)
D(d)
Kuru
3(**)
D(d)
(*) Vezi nota introductiva 7
(**)Vezi nota introductiva 8
(a)Encefalita capusei.
(b)Virusul hepatitei D necesita o infectie simultana sau secundara celei declansate de virusul hepatitei B pentru a-si exercita puterea patogena asupra lucratorului. Vaccinarea împotriva virusului hepatitei B va proteja lucratorii care nu sunt infectati cu virusul hepatitei B împotriva virusului hepatitei D (delta).
(c)Numai în ceea ce priveste tipurile A si B.
(d)Recomandat pentru muncile care implica un contact cu agentii.
(e)Doua virusuri pot fi identificate la aceasta rubrica unul gen „Buffalopox” si o varianta a virusului „Vaccinia”.
(f)Varianta a „Cowpox”.
(g)Varianta a „Vaccinia”.
(h)Nu exista momentan nici o dovada a bolii la om datorata altor retrovirusuri de origine. simiana. Ca masura de precautie, un nivel de izolare 3 este recomandat pentru muncile cu expunere la aceste retrovirusuri.
(i)Nu exista dovezi în ceea ce priveste existenta la om a infectiilor datorate agentilor responsabili de alte EST-uri animale. Totusi, se recomanda masurile de izolare pentru agentii clasificati în grupa de risc 3(**) ca precautie pentru lucrarile de laborator, cu exceptia lucrarilor de laborator asupra unui agent identificat al tremuriciului oilor, pentru care este suficient nivelul 2 de izolare.

2.PARAZITI
Agent biologic
Clasificare
Note
Acanthamoeba castelîani
2

Ancylostoma duodenale
2

Angiostrongyîus cantonensis
2

Angiostrongylus costaricensis
2

Ascaris lumbricoides
2
A
Ascaris suum
2
A
Babesia divergem
2

Babesia microti
2

Balantidium coli
2

Brugia malayi
2

Brugia pahangi
2

Capillaria philippinensis
2

Capillaria spp.
2

Clonorchis sinensis
2

Clonorchis viverrini
2

Cryptosporidium parvum
2

Crypiosporidium spp.
2

Cyclospora cayetanensis
2

Dipetalonema streptocerca
2

Diphyllobothrium latum
2

Dracunculus medinensis
2

Echinococcus granulosus
3(**)

Echinococcus multilocularis
3(**)

Echinococcus vogeli
3(**)

Entamoeba histolytica
2

Fasciola gigantica
2

Fasciola hepatica
2

Fasciolopsis buski
2

Giardia lamblia (Giardia intestinalis)
2

Hymenolepis diminuta
2

Hymenolepis nana
2

Leishmania brasiliensis
3(**)

Leishmania donovani
3(**)

Leishmania ethiopica
2

Leishmania mexicana
2

Leishmania peruviana
2

Leishmania tropica
2

Leishmania major
2

Leishmania spp.
2

Lea lea
2

Mansonella ozzardi
2

Mansonella persians
2

Naegleria fowleri
3

Necator americanus
2

Onchocerca volvulus
2

Opistorchis felineus
2

Opistorchis spp.
2

Paragonimus westermani
2

Plasmodium falciparum
3(**)

Plasmodium spp. (uman si simian)
2

Sarcocystis suihominis
2

Schistosoma haematobium
2

Schistosoma intercalatum
2

Schistosoma japonicum
2

Schistosoma mansoni
2

Schistosoma mekongi
2

Strongyloides stercoralis
2

Strongyloides spp.
2

Taenia saginata
2

Taenia solium
3(**)

Toxocara canis
2

Toxoplasma gondii
2

Trichinella spiralis
2

Trichuris trichiura
2

Trypanosoma brucei brucei
2

Trypanosoma brucei gambiense
2

Tryponosoma brucei rhodesiense
3(**)

Trypanosoma cruzi
3

Wuchereria bancrofti
2

(**) Vezi nota introductiva 8
IV.CIUPERCI
Agent biologic
Clasificare
Note
Aspergillus fumigatus
2
A
Blastomyces dermatitidis (Ajellomyces dermatitidis)
3

Candida albicans
2
A
Candida tropicalis
2

Cladophialophora bantiana (denumirea veche: Xylohypha bantiana, Cladosporium bantianum sau trichoides)
3

Coccidioides immitis
3
A
Cryptococcus neoformans var. neofonnans (Filobasidiella neofonnans var. neoformans)
2
A
Cryptococcus neoformans var. gattii (Filobasidiella bacillispora)
2
A
Emmonsia parva var. parva
2

Emmonsia parva var. crescens
2

Epidennophyton floccosum
2
A
Fonsecaea compacta
2

Fonsecaea pedrosoi
2

Histoplasma capsulatum var. capsulatum (Ajellomyces capsulatus)
3

Histoplasma capsulatum duboisii
3

Madurella grisea
2

Microsporum spp.
2
A
Neotestudina rosatii
2

Paracoccidioides brasiliensis
3

Penicillum marneffei
2
A
Scedosporium apiospennum (Pseudallescheria hoydii)
2

Scedosporium prolificans (inflatum)
2

Sporothrix schenckii
2

Trychophyton rubrum
2

Trychophyton spp.
2


ANEXA nr. 4: RECOMANDARI PRACTICE pentru supravegherea medicala a lucratorilor
1.Medicul si/sau serviciul de medicina muncii responsabil cu supravegherea medicala a lucratorilor expusi la agenti biologici trebuie sa cunoasca bine conditiile sau circumstantele de expunere a fiecarui lucrator.
2.Supravegherea medicala a lucratorilor trebuie sa fie asigurata conform practicilor si principiilor medicinei muncii; ea trebuie sa includa cel putin urmatoarele masuri:
a)înregistrarea antecedentelor medicale si profesionale ale fiecarui lucrator;
b)o evaluare personalizata a starii de sanatate a lucratorilor;
c)daca este cazul, o supraveghere biologica pentru depistarea efectelor precoce si reversibile.
Se pot dispune si alte teste pentru fiecare lucrator supus unei supravegheri medicale, în lumina celor mai recente cunostinte ale medicinei muncii.
ANEXA nr. 5: INDICATII privind masurile si nivelurile de izolare
Nota preliminara
Masurile continute în prezenta anexa trebuie sa fie aplicate în functie de natura activitatilor, evaluarea riscurilor pentru lucrator si natura agentului biologic implicat.
A. Masuri de izolare
B. Niveluri de izolare
2
3
4
1. Locul de munca trebuie sa fie separat de orice alta activitate din aceeasi cladire
nu
recomandat
da
2. Filtrarea admisiei si evacuarii aerului la locul de munca prin filtre absolute (HEPA) sau dispozitive analoge
nu
da, la evacuare
da, la admisie si evacuare
3. Limitarea accesului doar pentru lucratorii desemnati
recomandat
da
da, printr-un sas
4. Posibilitatea închiderii ermetice a locului de munca pentru a permite dezinfectia
nu
recomandat
da
5. Specificarea procedeelor de dezinfectie
da
da
da
6. Presiunea la locul de munca trebuie sa ramâna inferioara celei atmosferice
nu
recomandat
da
7. Lupta eficace împotriva vectorilor, de exemplu rozatoare si insecte
recomandat
da
da
8. Impermeabilitatea suprafetelor la apa: curatare usoara
da, pentru banc
da, pentru banc si podea
da, pentru banc, podea, pereti si plafon
9. Rezistenta suprafetelor la acizi, alcali, solventi si dezinfectanti
recomandat
da
da
10. Depozitarea agentilor biologici în loc sigur
da
da
da, depozitare cu acces protejat
11. Existenta unei ferestre de observare sau a unui sistem echivalent de care sa permita vizualizarea ocupantilor
recomandat
recomandat
da
12. Echipament complet în fiecare laborator
nu
recomandat
da
13. Manipularea materiilor infectate si a tuturor animalelor într-o incinta de securitate, izolanta sau alt mijloc corespunzator de izolare
eventual
da, în caz de infectie prin aer
da
14. Prezenta unui incinerator pentru eliminarea carcaselor de animale
recomandat
da (disponibil)
da, în incinta
ANEXA nr. 6: IZOLAREA PROCEDEELOR INDUSTRIALE
1.Agenti biologici din grupa 1
Pentru activitatile care implica utilizarea de agenti biologici din grupa 1, inclusiv vaccinurile vii atenuate, trebuie respectate principiile unei bune securitati si ale unei bune igiene a muncii.
2.Agenti biologici din grupele 2, 3 si 4
Poate fi util sa se selectioneze si sa se combine exigentele de izolare din diferitele categorii prevazute mai jos, pe baza unei evaluari a riscurilor implicate de un procedeu special sau o parte a acestuia.
A. Masuri de izolare
B. Niveluri de izolare
2
3
4
1. Microorganismele viabile trebuie izolate într-un sistem care separa fizic procesul de mediul înconjurator.
da
da
da
2. Gazele care scapa din sistemul închis trebuie tratate astfel încât:
sa se reduca la minimum raspândirea
sa se evite raspândirea
sa se evite raspândirea
3. Prelevarea esantioanelor, aportul de substante într-un sistem închis si transferul microorganismelor viabile într-un alt sistem închis se efectueaza astfel încât:
sa se reduca la minimum raspândirea
sa se evite raspândirea
sa se evite raspândirea
4. Fluidele de cultura nu trebuie scoase din sistemul închis, cu exceptia cazurilor în care microorganismele viabile nu au fost:
inactivate prin mijloace probate
inactivate prin mijloace chimice sau fizice probate
inactivate prin mijloace chimice sau fizice probate
5. Închiderile ermetice trebuie concepute astfel încât:
sa reduca la minimum raspândirea
sa evite raspândirea
sa evite raspândirea
6. Sistemele închise trebuie situate într-o zona controlata:
facultativ
facultativ
da, si construita în acest scop
a) trebuie amplasate avertismente privind riscurile biologice
facultativ
da
da
b) accesul trebuie permis doar persoanelor desemnate
facultativ
da
da, printr-un sas
c) personalul trebuie sa poarte haine de protectie
da, lenjerie de lucru
da
se schimba complet
d) personalul trebuie sa aiba acces la instalatii de decontaminare si instalatii sanitare
da
da
da
e) personalul trebuie sa faca dus înainte de a parasi zona controlata
nu
facultativ
da
f) efluentii de la chiuvete sau dusuri trebuie colectati si inactivati înainte de evacuare
nu
facultativ
da
g) zona controlata trebuie ventilata corespunzator pentru a reduce la minim contaminarea aerului
facultativ
facultativ
da
h) zona controlata trebuie mentinuta la o presiune inferioara celei atmosferice
nu
facultativ
da
i) aerul de admisie si evacuare din zona controlata trebuie filtrat cu un filtru HEPA
nu
facultativ
da
j) zona controlata trebuie conceputa astfel încât întreg continutul sistemului închis sa poata fi retinut în caz de deversare
nu
facultativ
da
k) zona controlata trebuie sa poata fi închisa ermetic pentru a permite fumigatiile
nu
facultativ
da
l) tratamentul efluentilor înainte de evacuarea finala
inactivare prin mijloace probate
inactivare prin mijloace chimice sau fizice probate
inactivare prin mijloace chimice sau fizice probate
ANEXA nr. 7: COD DE CONDUITA recomandat pentru vaccinare
1.Daca evaluarea releva existenta unui risc pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, cauzat de expunerea la agenti biologici contra carora exista vaccinuri eficace, angajatorul trebuie sa le asigure vaccinarea.
2.Vaccinarea trebuie sa fie efectuata în conformitate cu reglementarile Ministerului Sanatatii Publice.
Lucratorii trebuie sa fie informati despre avantajele si inconvenientele atât ale vaccinarii, cât si ale absentei acesteia.
3.Vaccinarea nu trebuie sa implice costuri financiare pentru lucratori.
4.Poate fi întocmit un certificat de vaccinare care trebuie sa fie eliberat lucratorului respectiv si, la cerere, autoritatii de sanatate publica judetene sau a municipiului Bucuresti.
Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 762 din data de 7 septembrie 2006

HOTARÂRE nr. 1093 din 16 august 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicata, si al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006,
Guvernul României adopta prezenta hotarâre.
CAPITOLUL I: Dispozitii generale
SECTIUNEA 1: Obiectul de reglementare
Art. 1
(1)Prevederile prezentei hotarâri au ca obiect de reglementare protectia lucratorilor împotriva riscurilor pentru sanatatea si securitatea lor, inclusiv prevenirea unor astfel de riscuri, care apar sau este posibil sa apara prin expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca.
(2)Prevederile prezentei hotarâri constituie cerinte minime în acest domeniu.
(3)Valorile limita stabilite de prezenta hotarâre reprezinta valorile maxime admise pâna la care lucratorii pot fi expusi în munca.
Art. 2
Prezenta hotarâre nu se aplica lucratorilor expusi numai la radiatii ionizante reglementate de Comisia Nationala de Control al Activitatilor Nucleare.
Art. 3
Legea securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006 se aplica în totalitate întregului domeniu prevazut la art. 1 alin. (1), fiind completata cu dispozitiile prezentei hotarâri.
Art. 4
În situatia în care se foloseste în munca azbestul, situatie care face obiectul Hotarârii Guvernului nr. 1.875/2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 24 ianuarie 2006, dispozitiile prezentei hotarâri se aplica întotdeauna atunci când sunt mai favorabile sanatatii si securitatii în munca.
SECTIUNEA 2: Definitii. Domeniul de aplicare-determinarea si evaluarea riscurilor
Art. 5
Pentru aplicarea prezentei hotarâri termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
1.agent cancerigen:
a)o substanta care corespunde criteriilor de clasificare în categoria 1 sau 2 de agenti cancerigeni, astfel cum sunt prevazute la anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 490/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
b)un preparat compus din una sau mai multe substante prevazute la lit. a), atunci când concentratia uneia sau a mai multor astfel de substante corespunde cerintelor impuse în materie de limite de concentratie pentru clasificarea unui preparat în categoria 1 sau 2 de agenti cancerigeni, astfel cum sunt prevazute fie în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 490/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, fie în anexa nr. 1 la Normele metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 92/2003, atunci când substanta sau substantele nu figureaza în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 490/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, sau nu au prevazute în aceasta limite de concentratie;
c)o substanta, un preparat sau un procedeu, prevazute în anexa nr. 1, precum si o substanta sau un preparat care este degajat printr-un procedeu prevazut în aceasta anexa;
2.agent mutagen:
a)o substanta care corespunde criteriilor de clasificare în categoria 1 sau 2 de agenti mutageni, astfel cum sunt prevazute la anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 490/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
b)un preparat compus din una sau mai multe substante prevazute la lit. a), atunci când concentratia uneia sau a mai multor astfel de substante corespunde cerintelor impuse în materie de limite de concentratie pentru clasificarea unui preparat în categoria 1 sau 2 de agenti mutageni, astfel cum sunt prevazute fie în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 490/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, fie în anexa nr. 1 la Normele metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 92/2003, atunci când substanta sau substantele nu figureaza în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 490/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, sau nu au prevazute în aceasta limite de concentratie;
3.valoare limita – cu exceptia cazului în care se prevede altfel, limita mediei ponderate în timp a concentratiei agentului cancerigen sau mutagen în aer în zona de respiratie a lucratorului, pe o perioada de referinta specificata în prezenta hotarâre.
4.substanta – termenul definit potrivit prevederilor art. 6 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata cu modificari prin Legea nr. 451/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
5.preparat – termenul definit potrivit prevederilor art. 6 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 451/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
6.zona de respiratie a lucratorului – zona de forma emisferica, situata la nivelul fetei lucratorului, având raza de 0,3 m, masurati de la mijlocul unei linii imaginare ce uneste urechile.
Art. 6
(1)Prevederile prezentei hotarâri se aplica oricarei activitati în care lucratorii sunt sau pot fi expusi, ca urmare a muncii lor, la agenti cancerigeni sau mutageni.
(2)În cazul oricarei activitati susceptibile sa prezinte pentru lucratori un risc de expunere la agenti cancerigeni sau mutageni, angajatorul este obligat sa determine natura, gradul si durata de expunere a lucratorilor, pentru a face posibila evaluarea oricarui risc pentru sanatatea si securitatea lor, precum si stabilirea masurilor care trebuie luate.
(3)Angajatorul este obligat sa reînnoiasca periodic evaluarea riscurilor si în mod obligatoriu la orice modificare a conditiilor de munca prin care poate fi influentata expunerea lucratorilor la agenti cancerigeni sau mutageni.
(4)Angajatorul este obligat sa furnizeze inspectoratului teritorial de munca si/sau autoritatii de sanatate publica judetene sau a municipiului Bucuresti, la cererea acestora, elementele care au servit la evaluarea prevazuta la alin. (2).
Art. 7
La evaluarea riscului trebuie luate în considerare toate caile de patrundere în organism a agentului cancerigen sau mutagen, cum ar fi absorbtia transcutanata si/sau percutanata.
Art. 8
În situatia în care se efectueaza evaluarea prevazuta la art. 6 alin. (2), angajatorii trebuie sa acorde o atentie deosebita tuturor eventualelor efecte asupra securitatii si sanatatii lucratorilor cu sensibilitate speciala si trebuie sa ia în considerare, printre altele, faptul ca este preferabil sa nu angajeze/repartizeze astfel de lucratori în zonele în care pot intra în contact cu agenti cancerigeni sau mutageni.
CAPITOLUL II: Obligatiile angajatorilor
SECTIUNEA 1: Reducerea utilizarii si înlocuirea agentilor cancerigeni sau mutageni la locul de munca
Art. 9
Angajatorul trebuie sa reduca utilizarea unui agent cancerigen sau mutagen la locul de munca, daca este posibil din punct de vedere tehnic, în special prin înlocuirea sa cu o substanta, preparat sau procedeu, care, în conditii de utilizare, nu este periculos ori este mai putin periculos pentru sanatatea sau securitatea lucratorilor, dupa caz.
Art. 10
La cererea inspectoratului teritorial de munca si/sau a autoritatii de sanatate publica judetene sau a municipiului Bucuresti, angajatorul comunica acestora rezultatul actiunilor sale.
SECTIUNEA 2: Prevenirea si reducerea expunerii la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca
Art. 11
Expunerea nu trebuie sa se realizeze în situatia în care s-a depasit valoarea limita a agentului cancerigen sau mutagen prevazuta de prezenta hotarâre ori de actele normative prevazute la art. 5 pct. 1 sau 2, dupa caz.
Art. 12
(1)Expunerea lucratorilor trebuie evitata daca rezultatele evaluarii prevazute la art. 6 evidentiaza un risc pentru sanatatea sau securitatea lucratorilor.
(2)Daca din punct de vedere tehnic nu este posibila înlocuirea agentului cancerigen sau mutagen printr-o substanta, preparat sau procedeu, care, în conditii de utilizare, nu este periculos sau este mai putin periculos pentru sanatate si securitate, angajatorul trebuie sa ia masuri ca agentul cancerigen sau mutagen sa fie, atât cât este posibil din punct de vedere tehnic, produs ori utilizat într-un sistem închis.
(3)Daca aplicarea unui sistem închis nu este posibila, angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca expunerea lucratorilor sa fie redusa la nivelul cel mai scazut posibil din punct de vedere tehnic.
(4)în toate cazurile în care se utilizeaza un agent cancerigen sau mutagen, angajatorul este obligat sa ia urmatoarele masuri:
a)limitarea cantitatilor agentului cancerigen sau mutagen la locul de munca;
b)limitarea numarului de lucratori expusi sau susceptibil a fi expusi, la nivelul cel mai scazut posibil;
c)proiectarea unui proces de munca si a unor masuri tehnice de control prin care sa se evite sau sa se reduca la minimum degajarea de agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca;
d)evacuarea agentilor cancerigeni sau mutageni la sursa, prin ventilatie adecvata, locala (exhaustare) sau generala, si compatibila cu necesitatea de a proteja sanatatea umana si mediul înconjurator;
e)utilizarea metodelor de masurare adecvate existente pentru agentii cancerigeni sau mutageni, în special pentru detectarea din timp a expunerilor anormale rezultate dintr-un eveniment neprevazut sau dintr-un accident;
f)aplicarea unor proceduri si metode de munca adecvate;
g)asigurarea masurilor de protectie colectiva si/sau, în cazul în care expunerea nu poate fi evitata prin alte mijloace, a masurilor de protectie individuala;
h)aplicarea unor masuri de igiena, în special curatarea cu regularitate a pardoselilor, peretilor si a altor suprafete;
i)informarea lucratorilor;
j)delimitarea zonelor de risc si utilizarea unor indicatoare de securitate adecvate, inclusiv a indicatorului „Fumatul interzis”, în zonele în care lucratorii sunt sau pot fi expusi la agenti cancerigeni sau mutageni;
k)elaborarea unor planuri de masuri pentru situatiile de urgenta în care ar putea sa se produca expuneri anormal de ridicate;
l)asigurarea unor mijloace care sa permita depozitarea, manipularea si transportul fara risc al agentilor cancerigeni sau mutageni, în special prin utilizarea de recipiente ermetice si etichetate clar si vizibil;
m)asigurarea unor mijloace care sa permita colectarea, depozitarea si evacuarea în siguranta a deseurilor de catre lucratori, inclusiv utilizarea recipientelor ermetice si etichetate clar si vizibil.
SECTIUNEA 3: Informarea autoritatilor competente
Art. 13
Daca rezultatele evaluarii prevazute la art. 6 evidentiaza existenta unui risc pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, angajatorul trebuie sa puna la dispozitie inspectoratului teritorial de munca si/sau autoritatii de sanatate publica judetene sau a municipiului Bucuresti, la cererea acestora, informatii corespunzatoare.
Art. 14
Informatiile prevazute la art. 13 se refera la:
a)activitatile desfasurate si/sau procedeele industriale folosite, inclusiv motivele pentru care se utilizeaza agenti cancerigeni sau mutageni;
b)cantitatile fabricate sau utilizate de substante ori preparate care contin agenti cancerigeni sau mutageni;
c)numarul lucratorilor expusi;
d)masurile de prevenire luate;
e)tipul echipamentului de protectie utilizat;
f)natura si gradul expunerii;
g)cazurile de înlocuire a agentilor cancerigeni sau mutageni.
SECTIUNEA 4: Expunerea imprevizibila si expunerea previzibila. Accesul în zonele de risc
Art. 15
(1)În cazul producerii unor evenimente imprevizibile sau a accidentelor care ar putea antrena o expunere anormala a lucratorilor, angajatorul trebuie sa îi informeze pe acestia.
(2)Pâna la normalizarea situatiei si eliminarea cauzelor expunerii anormale, angajatorul trebuie sa ia urmatoarele masuri:
a)sa dispuna ca în zona afectata sa lucreze numai lucratorii care sunt indispensabili pentru executarea reparatiilor sau a altor lucrari necesare;
b)sa doteze lucratorii implicati cu echipament individual de protectie, inclusiv cu echipament pentru protectia respiratorie; expunerea nu trebuie sa fie permanenta si trebuie limitata la strictul necesar pentru fiecare lucrator;
c)sa nu permita ca lucratori neprotejati sa lucreze în zona afectata.
(3)Lucratorii implicati trebuie sa poarte echipamentul individual de protectie si de lucru cu care au fost dotati.
Art. 16
(1)Pentru anumite activitati, cum este întretinerea, pentru care este previzibila posibilitatea unei cresteri semnificative a expunerii si în privinta carora au fost deja epuizate toate posibilitatile de a lua alte masuri tehnice de prevenire în scopul limitarii acestei expuneri a lucratorilor, angajatorul trebuie sa stabileasca, dupa consultarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor lor din întreprindere ori unitate, fara a afecta responsabilitatea angajatorului, masurile necesare pentru a reduce durata expunerii lucratorilor la minimum posibil si pentru a asigura protectia lor în timpul acestor activitati.
(2)Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) angajatorul trebuie sa puna la dispozitie lucratorilor implicati echipament individual de protectie, inclusiv echipament pentru protectia respiratorie. Lucratorii implicati trebuie sa poarte echipamentul individual de protectie pe toata durata în care persista expunerea anormala.
(3)Pentru activitatile prevazute la alin. (1) expunerea lucratorilor nu trebuie sa fie permanenta si trebuie limitata strict la minimum necesar pentru fiecare lucrator.
Art. 17
Angajatorul trebuie sa ia masurile necesare adecvate pentru delimitarea clara si semnalizarea zonelor în care se desfasoara activitatile prevazute la art. 16 alin. (1) sau pentru a preîntâmpina prin alte mijloace accesul persoanelor neautorizate în astfel de zone.
Art. 18
Angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru ca accesul în zone în care se desfasoara activitati pentru care rezultatele evaluarii prevazute la art. 6 evidentiaza un risc pentru securitatea sau sanatatea lucratorilor sa fie permis numai lucratorilor care, prin natura muncii sau a functiei lor, e necesar sa fie prezenti în interiorul zonei.
SECTIUNEA 5: Masuri de igiena si de protectie individuala
Art. 19
Angajatorul este obligat ca, pentru orice activitate în care exista risc de contaminare cu agenti cancerigeni sau mutageni, sa ia masuri adecvate pentru a se asigura ca:
a)lucratorii nu manânca, nu beau si nu fumeaza în zonele de lucru în care exista riscul contaminarii cu agenti cancerigeni sau mutageni;
b)lucratorii sunt dotati cu echipament individual de protectie adecvat sau alt echipament special adecvat;
c)sunt prevazute locuri special amenajate pentru depozitarea separata a echipamentului individual de protectie sau a echipamentului special, pe de o parte, de îmbracamintea de strada, pe de alta parte;
d)lucratorii au la dispozitie grupuri sanitare si dusuri, suficiente si adecvate;
e)echipamentul individual de protectie este depozitat corect în locuri bine stabilite si este verificat si curatat daca este posibil înainte si obligatoriu dupa fiecare utilizare;
f)echipamentul individual de protectie cu deficiente este reparat sau înlocuit înainte de urmatoarea utilizare.
Art. 20
Lucratorii nu trebuie sa suporte costul masurilor prevazute la art. 19.
SECTIUNEA 6: Informarea, instruirea, consultarea si participarea lucratorilor
Art. 21
(1)Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru ca lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor din întreprindere sau unitate sa primeasca o instruire suficienta si adecvata, bazata pe toate cunostintele disponibile, în special sub forma de informatii si instructiuni, referitoare la:
a)riscurile potentiale pentru sanatate, inclusiv riscurile suplimentare cauzate de consumul de tutun;
b)masurile care trebuie luate pentru prevenirea expunerii;
c)cerintele de igiena;
d)purtarea si utilizarea echipamentului individual de protectie;
e)masurile pe care trebuie sa le ia lucratorii, în special personalul de interventie, în cazul producerii unor incidente si pentru prevenirea incidentelor.
(2)Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie:
a)adaptata la evolutia riscurilor si la aparitia unor riscuri noi;
b)repetata periodic, daca este necesar.
Art. 22
Angajatorul trebuie sa informeze lucratorii cu privire la instalatiile si recipientele lor auxiliare care contin agenti cancerigeni sau mutageni, sa vegheze ca toate aceste recipiente, ambalaje si instalatii sa fie etichetate clar si lizibil si sa expuna semnele de avertizare în mod cât mai vizibil.
Art. 23
(1)Pentru informarea lucratorilor, angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru ca:
a)lucratorii si/sau reprezentantii lor din întreprindere sau unitate sa poata controla daca prevederile prezentei hotarâri se aplica ori sa se poata implica în aplicarea lor;
b)lucratorii si/sau reprezentantii lor din întreprindere ori unitate sa fie informati cât mai repede posibil asupra unei expuneri anormale, inclusiv expunerile prevazute la art. 16, asupra cauzelor acestora si asupra masurilor luate sau care trebuie luate pentru remedierea situatiei;
c)sa pastreze o lista nominala actualizata a lucratorilor implicati în activitatile pentru care rezultatele evaluarii prevazute la art. 6 evidentiaza un risc pentru sanatatea sau securitatea lor, cu precizarea expunerii la care ei au fost supusi, daca aceasta informatie este disponibila;
d)medicul de medicina muncii si/sau medicul de medicina generala/medicina de familie, cu competenta în medicina de întreprindere, conform legii, inspectoratul teritorial de munca si/sau autoritatea de sanatate publica judeteana ori a municipiului Bucuresti, precum si orice alta persoana responsabila cu securitatea si sanatatea în munca sa aiba acces la lista prevazuta la lit. c);
e)fiecare lucrator sa aiba acces la informatiile continute în lista care îl privesc personal;
f)lucratorii si/sau reprezentantii lor din întreprindere ori unitate sa aiba acces la informatii colective care nu contin nominalizari de persoane.
(2)În situatia prevazuta la alin. (1) lit. a) lucratorii si/sau reprezentantii lor din unitate trebuie sa poata controla ori sa se poata implica în aplicarea prevederilor prezentei hotarâri, în special cu privire la:
a)consecintele pentru securitatea si sanatatea lucratorilor legate de alegerea, purtarea si utilizarea îmbracamintei sau a echipamentului individual de protectie, fara a afecta responsabilitatea angajatorului pentru stabilirea eficacitatii îmbracamintei ori a echipamentului de protectie;
b)masurile stabilite de angajator si la care se face referire în art. 16 alin. (1), fara a afecta responsabilitatea angajatorului de a stabili astfel de masuri.
Art. 24
Angajatorul trebuie sa asigure consultarea si participarea lucratorilor si/sau reprezentantilor acestora la procesul de stabilire a masurilor privind protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea acestora la actiunea agentilor cancerigeni ori mutageni în timpul activitatii desfasurate la locul de munca, în conformitate cu prevederile sectiunii a 6-a a cap. III din Legea nr. 319/2006.
CAPITOLUL III: Dispozitii referitoare la supravegherea starii de sanatate a lucratorilor
SECTIUNEA 1: Supravegherea medicala
Art. 25
(1)Masurile pentru supravegherea medicala a lucratorilor pentru care rezultatul evaluarii prevazute la art. 6 evidentiaza riscuri pentru sanatatea sau securitatea lor se stabilesc în concordanta cu reglementarile Ministerului Sanatatii Publice.
(2)Masurile pentru supravegherea medicala a lucratorilor, stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), se asigura de catre angajator astfel încât fiecare lucrator care desfasoara activitati cu risc pentru securitatea si/sau sanatatea sa la locul de munca sa fie supus unei supravegheri medicale, atât:
a)înainte de expunerea sa la actiunea agentilor cancerigeni si/sau mutageni,
cât si:
b)la intervale de timp regulate, dupa expunerea sa la actiunea agentilor cancerigeni si/sau mutageni.
(3)Toate aceste masuri de supraveghere medicala a lucratorilor sunt concepute astfel încât sa fie posibila aplicarea directa a masurilor specifice de igiena individuala si de medicina muncii.
(4)Daca se constata ca un lucrator prezinta manifestari clinice susceptibile a fi rezultatul expunerii la agenti cancerigeni sau mutageni, medicul de medicina muncii si/sau medicul cu competenta în medicina de întreprindere poate solicita ca si alti lucratori care au suferit o expunere similara sa faca obiectul unei supravegheri medicale.
(5)În situatia prevazuta la alin. (4) angajatorul trebuie sa realizeze o noua evaluare a riscului de expunere, în conformitate cu prevederile art. 6.
Art. 26
(1)Pentru fiecare lucrator pentru care se asigura supraveghere medicala, medicul de medicina muncii si/sau cu competenta în medicina de întreprindere trebuie sa întocmeasca un dosar medical individual.
(2)Medicul de medicina muncii si/sau medicul cu competenta în medicina de întreprindere, responsabil cu supravegherea medicala, va propune masurile de protectie individuala sau masurile de prevenire care trebuie luate pentru fiecare lucrator.
Art. 27
Lucratorii trebuie sa primeasca informatii si recomandari privind supravegherea medicala de care pot beneficia dupa încetarea expunerii.
Art. 28
Lucratorii trebuie sa aiba acces la rezultatele supravegherii medicale care îi privesc personal.
Art. 29
(1)Lucratorii vizati sau angajatorul pot/poate sa solicite reexaminarea rezultatelor supravegherii medicale.
(2)Costul reexaminarilor rezultatelor prevazute la alin. (1) se suporta de catre solicitant.
Art. 30
Recomandarile pentru supravegherea medicala a lucratorilor sunt prevazute în anexa nr. 2 la prezenta hotarâre, precum si în reglementarile Ministerului Sanatatii Publice.
SECTIUNEA 2: Pastrarea dosarelor medicale
Art. 31
Toate cazurile de cancer identificate ca rezultat al expunerii în munca la un agent cancerigen sau mutagen trebuie raportate autoritatii teritoriale de sanatate publica.
Art. 32
(1)Lista prevazuta la art. 23 alin. (1) lit. c) si dosarul medical prevazut la art. 26 alin. (1) trebuie pastrate cel putin 40 de ani de la încetarea expunerii.
(2)În cazul în care întreprinderea îsi înceteaza activitatea, angajatorul trebuie sa predea autoritatilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti documentele prevazute la alin. (1).
CAPITOLUL IV: Dispozitii finale
Art. 33
(1)Pe baza informatiilor disponibile privind agentii cancerigeni sau mutageni, inclusiv a datelor stiintifice si tehnice care exista, precum si a deciziilor Consiliului Uniunii Europene, valorile limita, ghidurile necesare în utilizare sau adaptarile prevazute la art. 35 alin. (2) se stabilesc/elaboreaza de o comisie formata din reprezentanti ai Ministerului Sanatatii Publice si ai Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, precum si din alti specialisti desemnati de acestea, dupa caz.
(2)Comisia prevazuta la alin. (1) îsi elaboreaza propriul regulament de organizare si functionare, care se aproba prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului sanatatii publice.
(3)Comisia prevazuta la alin. (1), când considera necesar si în mod fundamentat, poate propune institutiilor implicate si adoptarea altor dispozitii direct conexe.
Art. 34
Valorile limita prevazute la art. 1 alin. (3) si la art. 11, celelalte dispozitii direct conexe, precum si perioada specificata la art. 5 pct. 3 sunt prevazute în anexa nr. 3.
Art. 35
(1)Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezenta hotarâre.
(2)Adaptarile de natura strict tehnica ale anexelor nr. 1 -3 se aproba prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului sanatatii publice.
Art. 36
Utilizarile pe care diferitele institutii implicate le dau informatiilor prevazute la art. 31 se tin la dispozitia Comisiei Europene.
Art. 37
Studiile efectuate în domeniu, cu implicarea informatiilor prevazute la art. 31, precum si utilizarile prevazute la art. 36 vor fi transmise Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, pentru a fi puse la dispozitia Comisiei Europene, la solicitarea acesteia.
Art. 38
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei aduce la cunostinta Comisiei Europene textul dispozitiilor de drept intern adoptate în domeniul reglementat de prezenta hotarâre.
Art. 39
Prezenta hotarâre intra în vigoare la data de 1 octombrie 2006.
Prezenta hotarâre transpune prevederile Directivei 2004/37/CE privind protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca (a sasea directiva specifica în sensul art. 16 paragraful 1 din Directiva 89/391/CEE), publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 158 din 30 aprilie 2004.
-****-
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
Ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul economiei si comertului,
Codrut Ioan Seres
Ministrul mediului si gospodaririi apelor,
Sulfina Barbu
Ministrul sanatatii publice,
Gheorghe Eugen Nicolaescu
Ministrul integrarii europene,
Anca Daniela Boagiu
ANEXA Nr. 1: TIPURI DE AGENTI cu actiune cancerigena sau mutagena
(A)Lista substantelor, preparatelor si procedeelor care pot duce la aparitia cancerului [prevazute la art. 5 alin. (1) lit. c) din hotarâre]
1.Fabricarea auraminei
2.Lucrari care implica expunerea la hidrocarburi policiclice aromate prezente în funingine, gudron de carbune sau smoala de huila
3.Lucrari care implica expunerea la pulberi, fumuri sau aerosoli rezultati la prajirea si electrorafinarea matelor de nichel
4.Procedeul de fabricare cu acid concentrat a alcoolului izopropilic
5.Lucrari care implica expunerea la pulberi de lemn de esenta tare. O lista a tipurilor de lemn de esenta tare exista în volumul 62 al monografiilor referitoare la evaluarea riscurilor de carcinogenitate la om, intitulate „Wood Dust and Formaldehyde” – „Pulbere de lemn si formaldehida”, publicate de Centrul International de Cercetari asupra Cancerului, Lyon, 1995.
(B)Alte tipuri de actiune cancerigena
Agenti fizici:
a)radiatia solara în exces;
b)radiatii ionizante.
ANEXA Nr. 2: RECOMANDARI PRACTICE cu privire la supravegherea medicala a lucratorilor
1.Medicul de medicina muncii si/sau medicul cu competenta în medicina de întreprindere, responsabil cu supravegherea medicala a lucratorilor expusi la agenti cancerigeni sau mutageni, trebuie sa cunoasca bine conditiile sau împrejurarile expunerii fiecarui lucrator.
2.Supravegherea medicala a lucratorilor trebuie asigurata în conformitate cu principiile si practicile medicinii muncii; aceasta trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele masuri:
a)înregistrarea antecedentelor medicale si profesionale ale fiecarui lucrator;
b)anamneza;
c)daca este cazul, supravegherea biologica, precum si depistarea efectelor precoce si reversibile.
Se pot decide si alte examene pentru fiecare lucrator care face obiectul unei supravegheri medicale, avându-se în vedere cele mai recente progrese în medicina muncii.
ANEXA Nr. 3: VALORI LIMITA NATIONALE de expunere profesionala pentru agenti cancerigeni (prevazute la art. 34 din hotarâre)
(A)VALORI LIMITA ADMISIBILE DE EXPUNERE PROFESIONALA
Denumire
EINECS1
CAS2
Valori limita
Observatii
Masuri tranzitorii



(mg/m3)3
(ppm)4


Benzen
200-753-7
71-43-2
3,255
15
piele6
–
Clorura de vinil monomer
200-831
75-01-4
7,775
35
–
–
Pulberi de lemn de esenta tare
–
–
5,005,7
–
–
–
(B)ALTE VALORI LIMITA ADMISIBILE DE EXPUNERE PROFESIONALA PENTRU PULBERI
Nr. crt.
Denumirea substantei
Valoare limita 8 ore
Observatii
1.
Cuart (pulbere)
0,1 mg/m3
Fractie respirabila7
2.
Cristobalit (pulbere)
0,05 mg/m3
Fractie respirabila7
3.
Tridimit (pulbere)
0,05 mg/m3
Fractie respirabila7
4.
Azbest (amestec de fibre, inclusiv cel care contine crisotil) (pulbere)
0,1 fibre/cm3
Fractie respirabila7
5.
Lâna de sticla (pulbere)
1 fibra/cm3
Fractie respirabila7
6.
Lâna de roca (pulbere)
1 fibra/cm3
Fractie respirabila7
7.
Lâna de furnal (pulbere)
1 fîbra/cm3
Fractie respirabila7
8.
Fibre de sticla pentru scopuri speciale
1 fibra/cm3
Fractie respirabila7
9.
Lemn (esenta moale)
5 mg/m3
Fractie totala
10.
Lemn de cedru (pulberi)
0,5 mg/m3
Fractie totala
_______________
1 EINECS: Inventarul european al produselor chimice existente (European Inventory of Existing Chemical Substances).
2 CAS; numarul din Chemical Abstract Service
3 mg/m3 = miligrame pe metru cub de aer la 20°C si 101,3 kPa (760 mm coloana de mercur)
4 ppm = parti volumetrice pe milion, în aer (ml/m3)
5 Masurate sau calculate prin raportare la o perioada de referinta de opt ore.
6 Prin expunere este posibil ca la absorbtia în organism prin inhalare sa se adauge si o absorbtie cutanata.
7 Fractie respirabila (inhalabila); daca pulberile de lemn de esenta tare sunt amestecate cu alte pulberi de lemn, valoarea limita se aplica tuturor pulberilor de lemn prezente în amestec.
Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 757 din data de 6 septembrie 2006

HOTARÂRE nr. 1135 din 30 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate în munca la bordul navelor de pescuit

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicata, si al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006,
Guvernul României adopta prezenta hotarâre.
CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Art. 1
(1)Prezenta hotarâre stabileste cerintele minime de securitate si sanatate în munca la bordul navelor de pescuit definite la art. 2.
(2)Prevederile Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006 se aplica în întregime domeniului prevazut la alin. (1), fara a aduce atingere prevederilor mai restrictive si/sau specifice continute în Directiva nr. 93/103/CEE transpusa prin prezenta hotarâre.
Art. 2
(1)În sensul prezentei hotarâri, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a)nava de pescuit – orice nava care arboreaza pavilion român aflata în proprietate publica ori privata si care este folosita în scopuri comerciale fie pentru prinderea, fie pentru prinderea si prelucrarea pestelui sau a altor resurse vii ale marii;
b)nava de pescuit existenta – orice nava de pescuit a carei lungime între perpendiculare este mai mare sau egala cu 18 m si care nu este o nava de pescuit noua;
c)nava – orice nava de pescuit noua sau existenta;
d)lucrator – orice persoana, membru al echipajului, care desfasoara o activitate profesionala la bordul unei nave, inclusiv stagiarii si ucenicii, cu exceptia pilotilor portuari si a personalului de la uscat care exercita o activitate la bordul unei nave acostate la cheu;
e)armator – proprietarul navei, cu exceptia cazului în care nava a fost închiriata fara echipaj si materiale sau al carei management este asigurat, în totalitate sau partial, de catre o persoana fizica sau juridica, alta decât proprietarul, în baza unui contract de management; în aceste cazuri, persoana care a închiriat nava fara echipaj si materiale sau cea care asigura managementul navei este considerata armator;
f)comandantul navei – lucratorul care detine comanda navei sau are responsabilitatea acesteia.
(2)Nava de pescuit noua este orice nava de pescuit a carei lungime între perpendiculare este de 15 m sau mai mare si:
a)pentru care contractul de constructie sau de transformare majora s-a încheiat la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri sau dupa aceasta data;
b)pentru care contractul de constructie sau de transformare majora s-a încheiat înainte de data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri si aceasta este livrata la 3 sau mai multi ani dupa aceasta data; ori
c)la care, în lipsa unui contract de constructie încheiat la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri sau dupa aceasta data, a fost pusa chila sau constructia începe sa fie identificata cu o nava specifica ori asamblarea navei respective a început, cuprinzând cel putin 50 de tone sau 1% din masa totala estimata a întregului material structural, luându-se în considerare valoarea cea mai mica dintre acestea.
Art. 3
Armatorii trebuie sa se asigure ca navele pot fi utilizate fara a pune în pericol securitatea si sanatatea lucratorilor, în special în conditii meteorologice previzibile, fara a aduce atingere responsabilitatii comandantului navei.
Art. 4
Armatorii trebuie sa tina seama de eventualele riscuri la care pot fi supusi lucratorii de la bordul navelor de pescuit în situatiile prevazute la art. 11 alin. (2) din Legea nr. 319/2006.
Art. 5
(1)Orice eveniment care are loc pe mare si care are efect sau ar putea sa aiba un efect asupra securitatii si sanatatii lucratorilor de la bord va fi mentionat în detaliu într-un raport care este transmis Autoritatii Navale Române si va fi, de asemenea, mentionat în detaliu în jurnalul de bord sau, în lipsa acestuia, într-un document similar.
(2)Verificarea respectarii de catre navele de pescuit a prevederilor prezentei hotarâri se face de catre Autoritatea Navala Româna si Inspectia Muncii.
(3)Unele controale privind respectarea prezentei hotarâri pot fi efectuate pe mare.
CAPITOLUL II: Nave de pescuit noi si existente
Art. 6
Navele de pescuit noi trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de securitate si sanatate prevazute în anexa nr. 1.
Art. 7
Navele de pescuit existente trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de securitate si sanatate prevazute în anexa nr. 2.
Art. 8
Când navele sunt supuse transformarilor, modificarilor sau reparatiilor capitale, aceste transformari, modificari sau reparatii capitale trebuie sa fie conforme cu cerintele minime prevazute în anexa nr. 1.
CAPITOLUL III: Echipamente de întretinere
Art. 9
În vederea asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor, fara a aduce atingere responsabilitatii comandantului navei, armatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca:
a)sa asigure întretinerea tehnica a navelor, instalatiilor si dispozitivelor si în special a celor prevazute în anexele nr. 1 si 2, iar defectiunile constatate, daca acestea ar putea sa afecteze securitatea si sanatatea lucratorilor, sa fie remediate cât mai curând posibil;
b)sa ia masuri pentru a asigura curatarea periodica a navelor si a ansamblului instalatiilor si dispozitivelor pentru a mentine conditii adecvate de igiena;
c)sa aiba la bordul navei o cantitate suficienta de echipament de salvare si supravietuire, în stare corespunzatoare de functionare;
d)sa tina seama de cerintele minime de securitate si sanatate privind echipamentul de salvare si supravietuire prevazute în anexa nr. 3.
Art. 10
Fara a aduce atingere prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca, armatorul trebuie sa tina seama de cerintele minime de securitate si sanatate privind echipamentele individuale de protectie, prevazute în anexa nr. 4 la prezenta hotarâre.
Art. 11
În vederea asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor, armatorul trebuie sa puna la dispozitia comandantului navei mijloacele de care acesta are nevoie pentru a îndeplini obligatiile stabilite prin prezenta hotarâre.
CAPITOLUL IV: Informarea, pregatirea, consultarea si participarea lucratorilor
Art. 12
(1)Fara a aduce atingere prevederilor art. 16 si 17 din Legea nr. 319/2006, lucratorii si/sau reprezentantii acestora trebuie sa fie informati asupra masurilor care urmeaza a fi luate cu privire la securitatea si sanatatea la bordul navelor.
(2)Informatiile prevazute la alin. (1) trebuie sa fie pe întelesul lucratorilor de la bordul navelor.
Art. 13
(1)Fara a aduce atingere prevederilor art. 20 si 21 din Legea nr. 319/2006, lucratorii trebuie sa primeasca o pregatire corespunzatoare, în special instructiuni precise si usor de înteles în ceea ce priveste securitatea si sanatatea la bordul navelor, în mod deosebit pentru prevenirea accidentelor.
(2)Pregatirea prevazuta la alin. (1) se refera, în particular, la stingerea incendiilor, utilizarea echipamentelor de salvare si supravietuire si, pentru lucratorii respectivi, la utilizarea instalatiilor de pescuit si a echipamentelor de tractiune, precum si a diferitelor metode de semnalizare, în special prin gestica.
(3)Pregatirea prevazuta la alin. (1) si (2) se actualizeaza în raport cu schimbarile intervenite în activitatea de la bordul navei.
Art. 14
Fara a aduce atingere prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 1.007/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor, persoanele care pot comanda o nava trebuie sa primeasca o pregatire detaliata privind:
a)prevenirea bolilor si a accidentelor de munca la bord si masurile ce trebuie luate în caz de accidente;
b)stabilitatea si mentenanta navei în conditiile previzibile de încarcare si în timpul operatiunilor de pescuit;
c)navigatia si comunicatiile prin radio, inclusiv procedurile.
Art. 15
Consultarea si participarea lucratorilor si/sau reprezentantilor acestora la activitatile care au ca obiect prevederile prezentei hotarâri se fac conform prevederilor art. 18 din Legea nr. 319/2006.
CAPITOLUL V: Dispozitii finale
Art. 16
Anexele se adapteaza numai din punct de vedere tehnic, în functie de:
a)elaborarea de reglementari în materie de armonizare tehnica si standardizare privind anumite aspecte din domeniul securitatii si sanatatii de la bordul navelor; si/sau
b)progresul tehnic, evolutia reglementarilor sau a specificatiilor internationale si cunostintele în domeniul securitatii si sanatatii la bordul navelor de pescuit.
Art. 17
Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezenta hotarâre.
Art. 18
Prezenta hotarâre intra în vigoare la data de 1 octombrie 2006.
Art. 19
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, la fiecare 4 ani, raporteaza Comisiei Europene despre aplicarea prevederilor prezentei hotarâri, indicând punctele de vedere ale partenerilor sociali.
Prezenta hotarâre transpune Directiva nr. 93/103/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate în munca la bordul navelor de pescuit, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 307/1993.
-****-
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
Ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei,
Gheorghe Barbu
p. Ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale,
Nicolae Flaviu Lazin,
secretar de stat
Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,
Radu Mircea Berceanu
p. Ministrul integrarii europene,
Adrian Ciocanea,
secretar de stat
ANEXA Nr. 1: CERINTE MINIME de securitate si sanatate pentru navele de pescuit noi
(1)Observatie preliminara
Obligatiile stabilite în prezenta anexa se aplica de fiecare data când caracteristicile locului de munca sau de activitate, circumstantele sau existenta unui risc la bordul unei nave de pescuit noi necesita acest lucru.
(2)_
1.Navigabilitate si stabilitate
1.1.Nava trebuie sa fie pastrata într-o buna stare de navigabilitate si dotata cu echipamente corespunzatoare destinatiei si utilizarii sale.
1.2.Informatiile asupra caracteristicilor de stabilitate ale navei trebuie sa fie disponibile la bord si sa fie accesibile personalului de cart.
1.3.Toate navele în stare intacta trebuie sa-si pastreze stabilitatea în conditiile de exploatare prevazute.
1.4.Comandantul este obligat sa ia masurile necesare pentru a mentine nava în stare de stabilitate intacta.
1.5.Instructiunile cu privire la stabilitatea navei trebuie respectate cu rigurozitate.
2.Instalatii mecanice si electrice
2.1.Instalatia electrica trebuie sa fie proiectata si realizata astfel încât sa nu reprezinte un pericol si sa asigure:
a)protectia echipajului si a navei împotriva riscurilor electrice;
b)buna functionare, fara a se recurge la o sursa de energie de avarie, a tuturor echipamentelor necesare pentru a mentine nava în conditii normale de exploatare si de locuire;
c)functionarea, în situatii de urgenta, a aparatelor electrice esentiale pentru securitate.
2.2.Trebuie prevazuta o sursa de energie electrica de avarie. Cu exceptia navelor deschise, aceasta sursa trebuie situata în afara salii masinilor si, în toate cazurile, trebuie sa fie conceputa astfel încât sa asigure, în caz de incendiu sau de defectiune a instalatiei electrice principale, functionarea simultana pe o perioada de cel putin 3 ore a:
a)sistemului de comunicatii intern, a detectoarelor de incendiu si a semnalelor necesare în caz de urgenta;
b)luminilor de navigatie si a iluminatului de avarie;
c)sistemului de radiocomunicatie;
d)pompei de incendiu de avarie, daca nava este echipata cu aceasta.
2.3.Când sursa de energie electrica de avarie este un acumulator si când sursa de energie electrica principala este defecta, acumulatorul trebuie sa fie conectat în mod automat la tabloul de distributie a energiei electrice de avarie si trebuie sa asigure alimentarea neîntrerupta pe o perioada de 3 ore a sistemelor prevazute la prima, a doua si a treia liniuta din paragraful al doilea.
2.4.Tabloul principal de distributie a electricitatii si tabloul de avarie trebuie, în masura în care este posibil, sa fie instalate astfel încât sa nu poata fi expuse simultan la apa sau la foc.
2.5.Tablourile trebuie prevazute cu indicatii clare; tablourile cu sigurante si portsigurantele trebuie controlate periodic pentru a se asigura ca sunt corect calibrate.
2.6.Încaperile în care sunt situate acumulatoarele electrice trebuie sa fie ventilate corespunzator.
2.7.Instalatiile electronice de navigatie trebuie sa fie mentinute în stare de functionare si testate frecvent.
2.8.Toate echipamentele de ridicat trebuie sa fie testate si examinate periodic.
2.9.Toate piesele echipamentelor de tractiune, de ridicat si ale altor echipamente de acest tip trebuie sa fie bine întretinute si verificate periodic.
2.10.Când exista la bord instalatii de racire si sisteme cu aer comprimat, acestea trebuie sa fie bine întretinute si verificate periodic.
2.11.Cuptoarele si aparatele casnice care utilizeaza gaze grele nu trebuie sa fie utilizate decât în încaperi bine ventilate, iar orice acumulare periculoasa de gaze trebuie sa fie evitata cu grija.
2.12.Buteliile metalice care contin gaze inflamabile si alte gaze periculoase trebuie sa fie marcate clar, precizându-li-se continutul, si sa fie asezate pe punti deschise.
2.13.Toate supapele, regulatoarele de presiune si conductele acestor butelii trebuie sa fie protejate împotriva deteriorarii.
3.Instalatii de radiocomunicatii
Instalatia de radiocomunicatii trebuie sa permita în orice moment stabilirea legaturii cu cel putin o statie de la uscat, tinându-se seama de conditiile normale de propagare a undelor radioelectrice.
4.Cai si iesiri de evacuare
4.1.Pentru a permite evacuarea de catre lucratori a locurilor de munca si a încaperilor de locuit rapid si în conditii de securitate maxima, caile si iesirile care pot fi utilizate ca iesiri si cai de evacuare trebuie sa fie totdeauna degajate si usor accesibile si sa conduca pe cât posibil direct la puntea deschisa sau la o zona de securitate si, de aici, ambarcatiunile de salvare.
4.2.Numarul, distributia si dimensiunile cailor si iesirilor care pot fi utilizate ca iesiri si cai de evacuare trebuie adaptate la utilizarea, echipamentul si dimensiunile locurilor de munca si a încaperilor de locuit si la numarul maxim posibil de persoane prezente. Iesirile care pot fi utilizate ca iesiri de evacuare si care sunt închise trebuie sa poata fi deschise usor si imediat de orice lucrator sau de echipele de salvare în caz de urgenta.
4.3.Etanseitatea la intemperii sau la apa a usilor de siguranta si a celorlalte iesiri de evacuare trebuie sa fie adaptata la amplasamentul si la functia lor specifica.
4.4.Usile de evacuare si celelalte iesiri de evacuare trebuie sa aiba o capacitate de a rezista la foc egala cu cea a peretilor despartitori.
4.5.Caile si iesirile de evacuare trebuie sa fie semnalizate în conformitate cu Hotarârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca. Aceste semnalizari trebuie sa fie plasate în locuri corespunzatoare si sa fie durabile.
4.6.Caile, mijloacele de evacuare si iesirile de siguranta care necesita iluminat trebuie sa fie prevazute cu un iluminat de avarie de intensitate suficienta, în cazul unei întreruperi a alimentarii cu energie electrica.
5.Detectarea si stingerea incendiilor
5.1.În functie de dimensiunile si de utilizarea navei, de echipamentele existente, de caracteristicile fizice si chimice ale substantelor prezente, precum si de numarul maxim posibil de persoane prezente, încaperile de locuit, locurile de munca închise, inclusiv încaperile de masini, precum si cala de peste, daca este necesar, trebuie sa fie echipate cu dispozitive corespunzatoare pentru stingerea incendiilor si, în masura în care este nevoie, cu detectoare de incendiu si cu sisteme de alarma.
5.2.Materialul pentru stingerea incendiului trebuie sa se gaseasca întotdeauna la locul special amenajat pentru aceasta, sa fie mentinut în stare buna si sa poata fi utilizat imediat.
5.3.Lucratorii trebuie sa cunoasca bine locul materialului de stingere a incendiului, modul de functionare si de utilizare a acestuia.
5.4.Prezenta extinctoarelor si a celorlalte echipamente portabile de stingere a incendiului trebuie verificate înainte de plecarea navei.
5.5.Echipamentele manuale de stingere a incendiilor trebuie sa fie usor accesibile si usor de manipulat si sa fie marcate în conformitate cu Hotarârea Guvernului nr. 971/2006. Aceste marcaje trebuie sa fie durabile si aplicate în locuri corespunzatoare.
5.6.Sistemele de detectare si de alarmare a incendiului trebuie sa fie testate periodic si mentinute în stare buna de functionare.
5.7.Exercitiile de stingere a incendiului trebuie sa fie efectuate în mod regulat.
6.Ventilatia locurilor de munca închise
6.1.În locurile de munca închise trebuie sa se urmareasca, tinându-se seama de metodele de munca si de conditiile fizice speciale de lucru impuse lucratorilor, ca acestia sa beneficieze de aer curat în cantitate suficienta.
6.2.Daca se foloseste o instalatie de ventilatie mecanica, aceasta trebuie mentinuta în stare corespunzatoare de functionare.
7.Temperatura încaperilor
7.1.Temperatura la locul de munca trebuie sa fie adecvata pentru organismul uman în timpul lucrului, tinându-se seama de metodele de lucru folosite, de conditiile fizice impuse lucratorilor, precum si de conditiile meteorologice existente sau potentiale în regiunea unde opereaza nava.
7.2.Temperatura în încaperile de locuit, grupuri sanitare, cantine si încaperile de prim ajutor trebuie, daca aceste încaperi exista, sa raspunda destinatiei specifice a acestor încaperi.
8.Iluminat natural si artificial al locurilor de munca
8.1.Locurile de munca trebuie, în masura în care este posibil, sa dispuna de lumina naturala suficienta si sa fie prevazute cu dispozitive care sa permita un iluminat artificial corespunzator operatiilor specifice pescuitului, fara a pune în pericol securitatea si sanatatea lucratorilor sau alte nave.
8.2.Instalatiile de iluminat ale încaperilor de lucru, scarilor si cailor de trecere trebuie sa fie astfel amplasate încât tipul de iluminat prevazut sa nu prezinte risc de accidentare pentru lucratori, iar pentru navigatia navei sa nu constituie un pericol.
8.3.Locurile de munca în care lucratorii sunt în special expusi la riscuri de accidentare, în caz de întrerupere a alimentarii cu energie electrica a iluminatului artificial, trebuie sa fie prevazute cu un iluminat de avarie de o intensitate corespunzatoare.
8.4.Luminile de avarie trebuie mentinute în stare buna de functionare si testate periodic.
9.Pardoseli, pereti si tavane
9.1.Locurile accesibile lucratorilor trebuie sa nu fie alunecoase, ci antiderapante sau sa fie prevazute cu dispozitive împotriva caderii si, în masura în care este posibil, sa nu aiba obstacole.
9.2.Locurile de munca în care se gasesc posturi de lucru trebuie sa fie suficient izolate din punct de vedere fonic si termic, tinându-se seama de sarcinile si activitatea fizica a lucratorilor.
9.3.Suprafetele pardoselilor, peretilor si tavanelor trebuie sa poata fi curatate si renovate pentru a crea conditii de igiena corespunzatoare.
10.Usi
10.1.Usile trebuie întotdeauna sa poata fi deschise din interior, fara echipament special. Când locurile de munca sunt ocupate, usile trebuie sa poata fi deschise de ambele parti.
10.2.Usile, în special usile culisante, daca acestea sunt necesare, trebuie sa functioneze cât mai sigur pentru lucratori, în special pe vreme rea sau pe furtuna pe mare.
11.Cai de circulatie – zone de pericol
11.1.Caile de trecere, tambuchiurile, partile exterioare ale puntilor si, în general, toate caile de circulatie trebuie prevazute cu balustrade, cu saula „tin-te bine” si atârnator de gruie sau cu alte mijloace care sa asigure securitatea lucratorilor în timpul activitatilor care se executa la bord.
11.2.Daca exista riscul caderii unui lucrator în deschiderea puntii sau de pe o punte pe alta, trebuie asigurata o protectie adecvata acolo unde este posibil. Când aceasta protectie este asigurata cu balustrade, înaltimea acestora va fi de cel putin un metru.
11.3.Accesul la instalatiile de pe punte în vederea utilizarii sau întretinerii instalatiilor trebuie sa garanteze securitatea lucratorilor. Se vor amplasa balustrade sau dispozitive de protectie similare, cu o înaltime corespunzatoare pentru a împiedica caderea.
11.4.Parapetii si alte mijloace de protectie împotriva caderii peste bord trebuie sa fie mentinute în stare buna. În parapeti trebuie prevazute saborduri de furtuna sau alte dispozitive similare pentru scurgerea rapida a apei.
11.5.La navele de pescuit prevazute cu rampa în pupa, partea superioara trebuie sa aiba o usa sau un alt mijloc care sa împiedice accesul si care sa fie de aceeasi înaltime cu parapetul sau cu alte mijloace adiacente pentru a proteja lucratorii împotriva riscurilor de a cadea pe rampa. Aceasta usa sau orice alt dispozitiv trebuie sa fie usor de deschis si de închis, de preferinta prin comanda la distanta, si nu trebuie deschisa decât pentru întinderea si strângerea plasei.
12.Amenajarea posturilor de lucru
12.1.Zonele de lucru trebuie degajate si, în masura în care este posibil, ferite de apele marii si trebuie sa ofere o protectie adecvata împotriva caderii lucratorilor pe vas sau peste bord. Zonele de prelucrare a pestelui trebuie sa fie suficient de spatioase, atât ca înaltime, cât si ca suprafata.
12.2.Când motoarele sunt controlate din compartimentul motoarelor, controlul trebuie facut dintr-o zona separata, izolata fonic si termic de compartimentul motoarelor si accesibila fara a-l traversa. Puntea de comanda este considerata zona care satisface cerintele prevazute la primul paragraf.
12.3.Comenzile echipamentelor de tractiune trebuie instalate într-o zona suficient de mare pentru a permite operatorilor sa lucreze comod. În plus, echipamentele de tractiune trebuie prevazute cu dispozitive de securitate pentru cazuri de urgenta, inclusiv dispozitive de oprire de urgenta.
12.4.Operatorul comenzilor echipamentelor de tractiune trebuie sa aiba în câmpul vizual atât echipamentele, cât si oamenii la lucru. Când echipamentele de tractiune sunt comandate de pe punte, operatorul trebuie sa aiba, de asemenea, o vedere clara a oamenilor la lucru fie direct, fie prin intermediul unor mijloace corespunzatoare.
12.5.Un sistem de comunicatii fiabil trebuie utilizat între puntea de comanda si puntea de lucru.
12.6.Trebuie întotdeauna dat dovada de vigilenta, iar echipajul trebuie avertizat de pericolul iminent al marii agitate în timpul pescuitului sau al altor lucrari efectuate pe punte.
12.7.Contactul cu frânghiile, odgoanele si piesele mobile ale echipamentelor trebuie sa fie redus la minimum prin prevederea unor dispozitive de protectie.
12.8.Trebuie sa fie instalate sisteme de control al maselor în deplasare si în special al plaselor de pescuit:
a)dispozitive de blocaj al panourilor divergente;
b)dispozitive de control al balansului fundului plasei de pescuit.
13.Încaperi de locuit
13.1.Localizarea, structura, izolarea fonica si termica si amplasamentul spatiilor si încaperilor de locuit ale lucratorilor, daca exista, precum si mijloacele de acces la acestea trebuie sa fie de asa natura încât sa asigure o protectie adecvata împotriva intemperiilor si a marii, vibratiilor, zgomotului si mirosurilor neplacute care pot emana din alte încaperi si pot deranja lucratorii în timpul odihnei.
13.2.Când conceptia, dimensiunile si/sau specificul navei permit acest lucru, încaperile de locuit ale lucratorilor trebuie amplasate astfel încât sa minimalizeze efectele miscarilor si acceleratiilor.
13.3.Trebuie sa se ia pe cât posibil masuri de protectie a nefumatorilor împotriva disconfortului creat de fumul de tigara.
13.4.Încaperile de locuit ale lucratorilor trebuie sa fie corect aerisite pentru a garanta un aport permanent de aer proaspat si a împiedica condensul.
În încaperile de locuit trebuie prevazut un iluminat corespunzator care sa implice:
a)un iluminat general normal adecvat;
b)un iluminat general atenuat, pentru a nu deranja lucratorii care se odihnesc;
c)un iluminat individual în fiecare cabina sau încapere de locuit.
13.5.Bucataria si sala de mese, acolo unde exista, trebuie sa aiba dimensiuni adecvate, sa fie bine iluminate, aerisite si usor de curatat. Trebuie prevazute frigidere si alte mijloace de conservare a alimentelor la temperatura joasa.
14.Echipamente sanitare
14.1.Pe navele cu încaperi de locuit, dusurile alimentate cu apa curenta calda si rece, lavabourile si grupurile sanitare trebuie sa fie convenabil echipate si instalate, iar încaperile respective, bine aerisite.
14.2.Fiecare lucrator trebuie sa aiba la dispozitie un spatiu în care sa îsi aseze îmbracamintea.
15.Prim ajutor
Toate navele trebuie sa dispuna de materiale de prim ajutor în conformitate cu prevederile legislatiei nationale care transpun anexa II a Directivei 92/29/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru îmbunatatirea asistentei medicale la bordul navelor.
16.Scari si pasarele de îmbarcare
Trebuie sa existe o scara, o pasarela de îmbarcare sau un alt dispozitiv similar care sa asigure accesul corespunzator la bord.
17.Zgomot
Trebuie luate toate masurile tehnice adecvate pentru ca nivelul sonor de la locurile de munca si în încaperile de locuit sa fie redus pe cât posibil, tinându-se seama de dimensiunea navei.
ANEXA Nr. 2: CERINTE MINIME de securitate si sanatate pentru navele de pescuit existente
(1)Observatie preliminara
Obligatiile stabilite în prezenta anexa se aplica în masura în care caracteristicile structurale ale navei existente permit, de fiecare data când caracteristicile locului de munca, activitatea, circumstantele sau existenta unui risc la bordul unei nave de pescuit existente necesita acest lucru.
(2)_
1.Navigabilitate si stabilitate
1.1.Nava trebuie mentinuta în stare buna de navigabilitate si dotata cu echipament care sa fie corespunzator destinatiei si utilizarii sale.
1.2.Informatiile privind caracteristicile de stabilitate a navei, atunci când acestea exista, trebuie sa fie disponibile la bord si accesibile oamenilor/personalului de cart.
1.3.Toate navele trebuie sa-si pastreze stabilitatea intacta în conditiile de exploatare prevazute.
1.4.Comandantul trebuie sa ia masurile necesare pentru a mentine nava în stare de stabilitate intacta.
1.5.Instructiunile referitoare la stabilitatea navei trebuie sa fie respectate cu rigurozitate.
2.Instalatia mecanica si electrica
2.1.Instalatia electrica trebuie sa fie proiectata si realizata astfel încât sa nu reprezinte un pericol si sa asigure:
a)protectia echipajului si a navei împotriva riscurilor electrice;
b)buna functionare, fara sa se recurga la o sursa de energie de avarie, a tuturor echipamentelor necesare pentru a mentine nava în conditii normale de exploatare si de locuire corespunzatoare;
c)functionarea, în situatii de urgenta, a aparatelor electrice esentiale pentru securitate.
2.2.Trebuie prevazuta o sursa de energie electrica de avarie. Cu exceptia navelor deschise, aceasta sursa trebuie sa fie situata în afara salii masinilor si, în toate cazurile, trebuie sa fie realizata astfel încât sa asigure, în caz de incendiu sau de defectiune a instalatiei electrice principale, functionarea simultana, pe o perioada de cel putin trei ore, a:
a)sistemului de comunicatii intern, a detectoarelor de incendiu si a semnalelor necesare în caz de urgenta;
b)luminilor de navigatie si a iluminatului de avarie;
c)sistemului de radiocomunicatii;
d)pompei de incendiu de avarie, daca nava este echipata cu aceasta.
2.3.Când sursa de energie electrica de avarie este un acumulator si când sursa de energie electrica principala este defecta, acumulatorul trebuie sa fie conectat în mod automat la tabloul de distributie a energiei electrice de avarie si trebuie sa asigure alimentarea neîntrerupta timp de trei ore a sistemelor mentionate la pct. 2.2 lit. a), b) si c).
2.4.Tabloul principal de distributie a electricitatii si tabloul de avarie trebuie, în masura în care este posibil, sa fie instalate astfel încât sa nu fie expuse simultan la apa si la foc.
2.5.Tablourile trebuie prevazute cu indicatii clare; tablourile de sigurante si portsigurantele trebuie controlate periodic pentru a se asigura ca se folosesc sigurante calibrate corect.
2.6.Compartimentele în care sunt amplasate acumulatoarele electrice trebuie sa fie ventilate corespunzator.
2.7.Instalatiile electronice de navigatie trebuie sa fie bine întretinute si testate frecvent.
2.8.Toate echipamentele de ridicat trebuie sa fie testate si verificate periodic.
2.9.Toate piesele echipamentelor de tractiune, de ridicat, precum si alte echipamente de acest tip trebuie mentinute în stare corespunzatoare de functionare.
2.10.Când exista la bord instalatii de racire si sisteme cu aer comprimat, acestea trebuie sa fie bine întretinute si verificate periodic.
2.11.Cuptoarele si aparatele casnice care utilizeaza gaze grele trebuie folosite numai în încaperi bine ventilate, iar acumularile periculoase de gaze trebuie evitate cu grija.
2.12.Buteliile metalice care contin gaze inflamabile si alte gaze periculoase trebuie sa fie marcate clar, precizându-li-se continutul, si sa fie aranjate pe punti deschise.
2.13.Toate supapele, regulatoarele de presiune si conductele care pleaca de la butelii trebuie sa fie protejate împotriva deteriorarii.
3.Instalatie de radiocomunicatii
Instalatia de radiocomunicatii trebuie sa permita în orice moment stabilirea legaturii cu cel putin o statie de pe uscat, tinându-se seama de conditiile normale de propagare a undelor radioelectrice.
4.Cai si iesiri de evacuare
4.1.Pentru a permite evacuarea de catre lucratori a locurilor de munca si a încaperilor de locuit rapid si în conditii de securitate maxima, caile si iesirile care pot fi utilizate ca iesiri si cai de evacuare trebuie sa fie totdeauna degajate si usor accesibile si sa conduca pe cât posibil direct la puntea deschisa sau cu o zona de securitate si, de aici, catre ambarcatiunile de salvare.
4.2.Numarul, distributia si dimensiunile cailor si iesirilor care pot fi utilizate ca iesiri si cai de evacuare trebuie adaptate la utilizarea, la echipamentul si la dimensiunile locurilor de munca si a încaperilor de locuit si la numarul maxim posibil de persoane prezente.
4.3.Iesirile care pot fi utilizate ca iesiri si cai de evacuare si care sunt închise trebuie sa poata fi usor si imediat deschise de catre lucratori sau de catre echipele de salvare, în caz de urgenta.
4.4.Caile si iesirile de evacuare trebuie sa fie semnalizate în conformitate cu Hotarârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca. Aceste semnalizari trebuie sa fie plasate în locuri corespunzatoare si sa fie durabile.
4.5.Caile, mijloacele de evacuare si iesirile de evacuare care necesita iluminat artificial trebuie sa fie prevazute cu iluminat de avarie de intensitate suficienta, în cazul unei întreruperi a alimentarii cu energie electrica.
5.Detectarea si stingerea incendiilor
5.1.În functie de dimensiunile si de folosirea navei, de echipamentele existente, de caracteristicile fizice si chimice ale substantelor existente, precum si de numarul maxim posibil de persoane prezente, încaperile de locuit, locurile de munca închise, inclusiv încaperile de masini, precum si cala de peste, daca e necesar, trebuie sa fie echipate cu dispozitive corespunzatoare pentru stingerea incendiilor si, în masura în care este nevoie, cu detectoare de incendiu si cu sisteme de alarma.
5.2.Materialul de stingere a incendiului trebuie sa se gaseasca întotdeauna la locul special amenajat pentru aceasta, sa fie mentinut în stare buna si sa poata fi utilizat imediat.
5.3.Lucratorii trebuie sa cunoasca bine amplasamentul echipamentului de stingere a incendiului, functionarea si utilizarea sa.
5.4.Prezenta extinctoarelor si a celorlalte echipamente portabile de stingere a incendiului trebuie verificata înainte de plecarea navei.
5.5.Echipamentele manuale de stingere a incendiilor trebuie sa fie usor accesibile si usor de manipulat si sa fie marcate în conformitate cu Hotarârea Guvernului nr. 971/2006. Aceste marcaje trebuie sa fie durabile si aplicate în locuri corespunzatoare.
5.6.Sistemele de detectare si de alarmare a incendiului trebuie sa fie testate periodic si mentinute în stare buna de functionare.
5.7.Exercitiile de stingere a incendiilor trebuie sa fie efectuate în mod periodic.
6.Ventilarea locurilor de munca închise
6.1.Trebuie luate masuri pentru ca în locurile de munca închise sa existe suficient aer proaspat, în functie de metodele de munca si de cerintele fizice impuse lucratorilor.
6.2.Daca se foloseste o instalatie de ventilatie mecanica, aceasta trebuie sa fie pastrata în stare buna.
7.Temperatura în încaperi
7.1.Temperatura în încaperile de lucru trebuie sa fie adecvata organismului uman în timpul lucrului, în functie de metodele de lucru aplicate, de cerintele fizice impuse lucratorilor si de conditiile meteorologice specifice zonei sau care pot aparea în regiunea unde opereaza nava.
7.2.Temperatura în încaperile de locuit, grupuri sanitare, cantine si în încaperile de prim ajutor, daca aceste încaperi exista, trebuie sa fie conforma destinatiei specifice acestor încaperi.
8.Iluminat natural si artificial al locurilor de munca
8.1.În masura în care este posibil, locurile de munca trebuie sa dispuna de lumina naturala suficienta si sa fie echipate cu dispozitive care sa permita un iluminat artificial corespunzator conditiilor de pescuit, fara sa puna în pericol securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si navigatia altor nave.
8.2.Instalatiile de iluminat ale încaperilor de lucru, scarilor si culoarelor trebuie sa fie plasate astfel încât tipul de iluminat prevazut sa nu prezinte risc de accidentare pentru lucratori sau sa împiedice navigatia navei.
8.3.Locurile de munca în care lucratorii sunt expusi riscurilor, în caz de întrerupere a alimentarii cu energie electrica, trebuie sa fie prevazute cu un iluminat de siguranta de intensitate suficienta.
8.4.Luminile de avarie trebuie mentinute în stare corespunzatoare de functionare si testate periodic.
9.Pardoseli, pereti si tavane
9.1.Locurile accesibile lucratorilor trebuie sa fie nealunecoase si antiderapante sau sa fie prevazute cu dispozitive împotriva caderii si, în masura în care este posibil, sa fie degajate.
9.2.În masura în care este posibil, locurile unde sunt instalate posturi de lucru trebuie sa fie suficient izolate din punct de vedere fonic si termic, în functie de sarcinile si activitatea fizica a lucratorilor.
9.3.Suprafetele pardoselilor, peretilor si tavanelor din încaperi trebuie sa poata fi curatate si renovate pentru a se obtine conditii de igiena corespunzatoare.
10.Usi
10.1.Usile trebuie întotdeauna sa poata fi deschise din interior, fara echipament special.
Când locurile de munca sunt ocupate, usile trebuie sa poata fi deschise de ambele parti.
10.2.Usile, în special usile culisante, când acestea sunt necesare, trebuie sa functioneze în conditii de siguranta pentru lucratori, în special pe timp nefavorabil sau pe furtuna pe mare.
11.Cai de circulatie – zone de pericol
11.1.Caile de trecere, tambuchiurile, partile exterioare ale puntilor si, în general, toate caile de circulatie trebuie sa fie prevazute cu balustrade, saula „tin-te bine” si atârnator de gruie sau cu alte mijloace care sa asigure securitatea lucratorilor în timpul activitatilor care se executa la bord.
11.2.Daca exista riscul caderii unui lucrator în deschiderea puntii sau de pe o punte pe alta, se va asigura o protectie adecvata acolo unde este posibil.
11.3.Accesul la instalatiile de pe punte în vederea utilizarii si întretinerii instalatiilor trebuie sa garanteze securitatea lucratorilor. Se vor amplasa balustrade sau dispozitive de protectie similare, cu o înaltime corespunzatoare, pentru a împiedica caderea.
11.4.Parapetii si alte mijloace de protectie împotriva caderii peste bord trebuie sa fie mentinute în stare buna. În parapeti trebuie prevazute saborduri de furtuna sau alte dispozitive similare pentru scurgerea rapida a apei.
11.5.La navele de pescuit prevazute cu rampa în pupa, partea superioara trebuie sa aiba o usa sau un alt mijloc care sa opreasca accesul si care sa fie de aceeasi înaltime cu parapetul sau cu alte mijloace adiacente pentru a proteja lucratorii împotriva riscurilor de a cadea în rampa. Aceasta usa sau orice alt dispozitiv trebuie sa fie usor de deschis si de închis si nu trebuie deschise decât pentru întinderea si strângerea plasei.
12.Amenajarea posturilor de lucru
12.1.Zonele de lucru trebuie sa fie degajate si, în masura în care este posibil, ferite de apele marii si sa ofere o protectie adecvata împotriva caderii lucratorilor pe vas sau peste bord. Zonele de prelucrare a pestelui trebuie sa fie suficient de spatioase atât ca înaltime, cât si ca suprafata.
12.2.Când controlul motoarelor este efectuat din compartimentul motoarelor, acesta trebuie facut dintr-o zona separata, izolata fonic si termic de acest compartiment si accesibila fara a-l traversa. Puntea de comanda este considerata ca o încapere care satisface exigentele prevazute la primul paragraf.
12.3.Comenzile echipamentelor de tractiune trebuie instalate într-o zona suficient de mare pentru a permite operatorilor sa lucreze comod. În plus, echipamentele de tractiune trebuie prevazute cu dispozitive de securitate pentru cazuri de urgenta, inclusiv dispozitive de oprire de urgenta.
12.4.Operatorul comenzilor echipamentelor de tractiune trebuie sa aiba în câmpul vizual atât echipamentele, cât si oamenii la lucru. Când echipamentele de tractiune sunt comandate de la pasarela, operatorul trebuie sa aiba, de asemenea, o vedere clara a oamenilor la lucru fie direct, fie prin intermediul unor mijloace corespunzatoare.
12.5.Între puntea de comanda si puntea de lucru trebuie utilizat un sistem de comunicatii fiabil.
12.6.Trebuie pastrat un grad ridicat de vigilenta, iar echipajul trebuie avertizat de pericolul iminent al marii agitate în timpul pescuitului sau al altor lucrari efectuate pe punte.
12.7.Contactul cu frânghiile, odgoanele si piesele mobile ale echipamentelor trebuie sa fie redus la minimum prin prevederea unor dispozitive de protectie.
12.8.Trebuie sa fie instalate sisteme de control al maselor în deplasare, în special pe vasele de pescuit:
a)dispozitive de blocaj al panourilor divergente;
b)dispozitive de control al balansului fundului plasei de pescuit.
13.Încaperi de locuit
13.1.În încaperile de locuit ale lucratorilor, daca acestea exista, trebuie minimizate zgomotul, vibratiile, efectele miscarilor si ale acceleratiilor, precum si mirosurile neplacute care emana din alte încaperi. În încaperile de locuit trebuie sa fie instalat un iluminat corespunzator.
13.2.Bucataria si sala de mese, daca exista, trebuie sa aiba dimensiuni corespunzatoare, sa fie bine iluminate si ventilate si usor de curatat. Trebuie sa fie prevazute frigidere si alte mijloace de conservare a alimentelor la temperatura scazuta.
14.Echipamente sanitare
Pe navele care au încaperi de locuit trebuie sa fie instalate toalete, chiuvete si, daca este posibil, un dus, iar încaperile respective trebuie sa fie ventilate.
15.Prim ajutor
Toate navele trebuie sa dispuna de materiale de prim ajutor, în conformitate cu prevederile anexei nr. 2 la Hotarârea Guvernului nr. 1.007/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor.
16.Scari si pasarele de îmbarcare
Trebuie sa existe o scara, o pasarela de îmbarcare sau un alt dispozitiv similar care sa asigure accesul corespunzator la bord.
ANEXA Nr. 3: CERINTE MINIME de securitate si sanatate privind echipamentul de salvare si supravietuire
(1)Observatie preliminara
Obligatiile stabilite în prezenta anexa se aplica de fiecare data când caracteristicile locului de munca, activitatea, circumstantele sau un risc la bordul unei nave necesita/impun acest lucru.
(2)_
1.Navele trebuie sa dispuna de echipament adecvat de salvare si supravietuire si de echipament adecvat care sa permita scoaterea lucratorilor din apa, precum si de echipament radio, în special o radiobaliza de localizare a catastrofelor, echipata cu un dispozitiv de declansare hidrostatica, în functie de numarul de persoane îmbarcate si de zona în care opereaza nava.
2.Tot echipamentul de salvare si supravietuire trebuie pastrat la locul indicat pentru acesta, în buna stare de functionare si pregatit pentru utilizare imediata. Acest echipament trebuie controlat de catre lucratori înainte de plecarea navei si în timpul navigatiei.
3.Echipamentul de salvare si supravietuire trebuie verificat la intervale regulate.
4.Toti lucratorii trebuie sa fie instruiti corespunzator, anticipându-se toate situatiile de urgenta.
5.Daca lungimea navei este mai mare de 45 m ori daca echipajul este format din 5 sau mai multi lucratori, trebuie sa existe o lista cu instructiuni de supravietuire care sa precizeze rolul fiecarui lucrator în caz de urgenta.
6.În fiecare luna trebuie sa aiba loc o adunare a lucratorilor în vederea efectuarii unui exercitiu de salvare în port si/sau pe mare. Aceste exercitii trebuie sa asigure lucratorilor o stapânire perfecta a operatiunilor pe care le au de efectuat si pe care le-au exersat în vederea manevrarii si functionarii echipamentului de salvare si supravietuire.
7.Lucratorii trebuie sa fie instruiti cu privire la instalarea si functionarea echipamentului radio portabil, daca acesta exista.
ANEXA Nr. 4: CERINTE MINIME de securitate si sanatate privind echipamentele individuale de protectie
(1)Observatie preliminara
Obligatiile stabilite în prezenta anexa se aplica de fiecare data când caracteristicile locului de munca, activitatea, circumstantele sau un risc la bordul navei necesita acest lucru.
(2)_
1.În cazul în care nu este posibil sa se excluda sau sa se limiteze suficient riscurile pentru securitatea sau sanatatea lucratorilor prin mijloace colective sau tehnice de protectie, trebuie prevazut un echipament individual de protectie.
2.Echipamentul individual de protectie purtat ca îmbracaminte sau peste aceasta trebuie sa fie viu colorat, în contrast puternic cu mediul marin, si sa fie vizibil.
Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 772 din data de 12 septembrie 2006

HOTARÂRE nr. 1136 din 30 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicata,
Guvernul României adopta prezenta hotarâre.
CAPITOLUL I: Dispozitii generale
SECTIUNEA 1: Obiectivul si domeniul de aplicare
Art. 1
Prezenta hotarâre stabileste cerintele minime pentru protectia lucratorilor împotriva riscurilor pentru sanatatea si securitatea lor, generate sau care pot fi generate de expunerea la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz, în timpul lucrului.
Art. 2
(1)Prezenta hotarâre se refera la riscurile pentru sanatatea si securitatea lucratorilor datorate efectelor recunoscute ca nocive pe termen scurt asupra corpului uman, provocate de circulatia curentilor indusi si de absorbtia de energie, precum si de curentii de contact.
(2)Prezenta hotarâre nu vizeaza posibilele efecte pe termen lung.
(3)Prezenta hotarâre nu vizeaza riscurile care decurg din contactul cu conductori sub tensiune.
Art. 3
Prevederile Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006 se aplica în totalitate întregului domeniu prevazut la art. 1, fara a aduce atingere prevederilor mai restrictive si/sau mai specifice din prezenta hotarâre.
Art. 4
În întelesul prezentei hotarâri, termenii si expresiile de mai jos se definesc dupa cum urmeaza:
a)câmpuri electromagnetice – câmpuri magnetice statice si câmpuri electrice, magnetice si electromagnetice care variaza în timp cu frecvente pâna la 300 GHz;
b)valori limita de expunere – limitele de expunere la câmpuri electromagnetice care se bazeaza direct pe efectele cunoscute asupra sanatatii si pe consideratii biologice; respectarea acestor limite asigura protectia lucratorilor expusi la câmpuri electromagnetice împotriva oricarui efect nociv cunoscut asupra sanatatii;
c)valori de declansare a actiunii – nivelul parametrilor direct masurabili, exprimati în termeni de intensitate a câmpului electric (E), de intensitate a câmpului magnetic (H), de inductie magnetica (B) si de densitate a puterii (S), începând de la care trebuie sa fie luate una sau mai multe masuri prevazute în prezenta hotarâre; respectarea valorilor de declansare a actiunii asigura respectarea valorilor limita de expunere relevante.
SECTIUNEA 2: Valorile limita de expunere si valorile de declansare a actiunii
Art. 5
Valorile limita de expunere si valorile de declansare a actiunii pentru câmpurile electromagnetice sunt prevazute în tabelele nr. 1 si 2 din anexa care face parte integranta din prezenta hotarâre.
Art. 6
(1)Pentru evaluarea, masurarea si/sau calculul expunerii lucratorilor la câmpuri electromagnetice se poate recurge la standardele nationale în domeniu.
(2)Se poate recurge la standardele prevazute la alin. (1) pâna la data publicarii standardelor nationale adaptate standardelor europene armonizate care acopera întreaga serie de evaluari, masurari si calcule, stabilite de Comitetul European pentru Standardizare în Electrotehnica (CENELEC).

CAPITOLUL II: Obligatiile angajatorului
SECTIUNEA 1: Determinarea expunerii si evaluarea riscurilor
Art. 7
(1)În îndeplinirea obligatiilor prevazute la art. 7 alin. (4) si la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 319/2006, angajatorul trebuie sa evalueze si, daca este necesar, sa masoare si/sau sa calculeze nivelurile câmpurilor electromagnetice la care sunt expusi lucratorii.
(2)Evaluarea, masurarea si calcularea nivelurilor câmpurilor electromagnetice la care sunt expusi lucratorii se pot efectua în conformitate cu standardele prevazute la art. 6 alin. (1) si, dupa caz, luându-se în considerare nivelurile de emisie indicate de producatorii echipamentelor, atunci când acestea sunt reglementate de legislatia nationala, pâna la data publicarii standardelor nationale adaptate standardelor europene armonizate ale CENELEC care acopera întreaga serie de evaluari, masurari si calcule.
Art. 8
Pe baza evaluarii nivelurilor câmpurilor electromagnetice, efectuata în conformitate cu art. 7, atunci când sunt depasite valorile de declansare a actiunii prevazute la art. 5, angajatorul evalueaza si, daca este necesar, calculeaza daca sunt depasite valorile limita de expunere.
Art. 9
Evaluarea, masurarea si/sau calculele prevazute la art. 7 si 8 nu este absolut necesar sa fie efectuate în locuri de munca cu acces public, cu conditia ca o evaluare sa fi fost deja efectuata în conformitate cu prevederile Normelor de reglementare a nivelurilor de referinta admisibile de expunere a populatiei generale la câmpuri electromagnetice cu frecventele de la 0 Hz la 300 GHz, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 1.007/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 18 decembrie 2002, si ca restrictiile mentionate în aceste norme sa fie respectate în cazul lucratorilor si riscurile pentru securitate sa fie excluse.
Art. 10
Evaluarea, masurarea si/sau calculele prevazute la art. 7 si 8 trebuie sa fie programate si efectuate de catre servicii sau persoane competente, la intervale adecvate, luându-se în considerare, în special, prevederile art. 8, 9 si 18 din Legea nr. 319/2006.
Art. 11
Datele rezultate din evaluarea, masurarea si/sau calculul nivelului de expunere trebuie sa se pastreze într-o forma care sa permita consultarea lor ulterioara.
Art. 12
În conformitate cu art. 7 alin. (4) din Legea nr. 319/2006, la evaluarea riscurilor angajatorul trebuie sa acorde o atentie deosebita urmatoarelor elemente:
a)nivelului, spectrului de frecventa, duratei si tipului expunerii;
b)valorilor limita de expunere si valorilor de declansare a actiunii, prevazute la art. 5;
c)efectelor asupra starii de sanatate si securitatii lucratorilor care apartin unor grupuri sensibile la riscuri specifice;
d)efectelor indirecte, cum ar fi: interferentele cu echipamente si dispozitive medicale electronice, inclusiv stimulatoare cardiace si alte dispozitive implantate, riscul de proiectare a obiectelor feromagnetice în câmpuri magnetice statice având o inductie magnetica mai mare de 3 mT, amorsarea dispozitivelor electroexplozive detonatoare, incendiile si exploziile rezultate în urma aprinderii materialelor inflamabile datorita scânteilor provocate de câmpuri induse, curenti de contact sau descarcari de scântei;
e)existentei unor echipamente de munca alternative proiectate pentru a reduce nivelurile de expunere la câmpuri electromagnetice;
f)informatiilor adecvate obtinute în urma supravegherii starii de sanatate, inclusiv informatiilor publicate, atunci când este posibil;
g)surselor de expunere multiple;
h)expunerii simultane la câmpuri de frecvente multiple.
Art. 13
(1)Angajatorul trebuie sa detina o evaluare a riscurilor, în conformitate cu art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 319/2006, si trebuie sa stabileasca masurile care trebuie luate pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, în conformitate cu art. 14-20.
(2)Evaluarea riscurilor trebuie sa fie înregistrata pe un suport adecvat care sa asigure pastrarea datelor.
(3)Atunci când natura si amploarea riscurilor legate de câmpurile electromagnetice nu justifica o evaluare mai detaliata a riscurilor, evaluarea riscurilor trebuie sa contina argumente prezentate de angajator pentru a justifica acest fapt.
(4)Evaluarea riscurilor trebuie sa fie actualizata periodic si ori de câte ori s-au produs modificari semnificative în urma carora aceasta poate deveni caduca sau atunci când rezultatele supravegherii medicale demonstreaza ca este necesar.
SECTIUNEA 2: Evitarea sau reducerea riscurilor generate de câmpurile electromagnetice
Art. 14
Riscurile generate de expunerea la câmpuri electromagnetice trebuie sa fie eliminate sau reduse la minimum, tinându-se seama de progresul tehnic si de existenta masurilor de control al riscului la sursa.
Art. 15
Reducerea riscurilor rezultate din expunerea la câmpuri electromagnetice se bazeaza pe principiile generale de prevenire prevazute de Legea nr. 319/2006.
Art. 16
Pe baza evaluarii riscurilor, efectuata în conformitate cu art. 7 – 13, atunci când sunt depasite valorile de declansare a actiunii prevazute la art. 5, cu exceptia cazului în care evaluarea efectuata în conformitate cu art. 8 demonstreaza ca expunerea nu depaseste valorile limita si ca este exclus orice risc legat de securitate, angajatorul trebuie sa stabileasca si sa puna în aplicare un program de masuri tehnice si/sau organizatorice care urmaresc ca expunerea sa nu depaseasca valorile limita de expunere, tinându-se seama, în special, de urmatoarele elemente:
a)alte metode de lucru care sa conduca la o expunere mai redusa la câmpuri electromagnetice;
b)alegerea unor echipamente care emit mai putine câmpuri electromagnetice, luând în considerare activitatea care se efectueaza;
c)masuri tehnice prin care se urmareste reducerea emisiei câmpurilor electromagnetice, inclusiv, daca este necesar, recurgerea la mecanisme de blocare, ecranare sau mecanisme similare de protectie a starii de sanatate;
d)programe adecvate de întretinere a echipamentelor de munca, a locului de munca si a posturilor de lucru;
e)proiectarea si amenajarea locurilor de munca si a posturilor de lucru;
f)limitarea duratei si a intensitatii expunerii;
g)disponibilitatea unui echipament adecvat de protectie individuala.
Art. 17
(1)Pe baza evaluarii riscurilor, prevazuta la art. 7-13, locurile de munca la care lucratorii pot fi expusi la câmpuri electromagnetice care depasesc valorile de declansare a actiunii trebuie sa fie semnalizate corespunzator, în conformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca, cu exceptia cazului în care evaluarea efectuata în conformitate cu art. 8 demonstreaza ca expunerea nu depaseste valorile limita si ca este exclus orice risc legat de securitate.
(2)Locurile de munca prevazute la alin. (1) trebuie sa fie identificate si accesul la acestea sa fie limitat, unde este posibil tehnic si exista riscul depasirii valorilor limita de expunere.
Art. 18
(1)în nicio situatie lucratorii nu trebuie sa fie expusi la valori ale câmpului electromagnetic care depasesc valorile limita de expunere.
(2)Daca expunerea depaseste valorile limita, în pofida masurilor luate de angajator pentru aplicarea prezentei hotarâri, acesta trebuie sa ia imediat masuri de reducere a expunerii la un nivel inferior valorilor limita, sa determine cauzele depasirii valorilor limita de expunere si sa modifice în consecinta masurile de protectie si prevenire, pentru a evita orice alta depasire.
Art. 19
Angajatorul trebuie sa adapteze masurile prevazute în prezenta sectiune la nevoile lucratorilor care apartin grupurilor sensibile la riscuri specifice, în conformitate cu art. 35 din Legea nr. 319/2006.
SECTIUNEA 3: Informarea si formarea lucratorilor
Art. 20
Fara a aduce atingere art. 16, 17, 20 si 21 din Legea nr. 319/2006, angajatorul trebuie sa asigure informarea si formarea lucratorilor expusi la locul de munca la riscuri generate de câmpuri electromagnetice si/sau a reprezentantilor acestor lucratori în raport cu rezultatele evaluarii riscurilor, prevazuta la art. 7, în special în ceea ce priveste urmatoarele:
a)masurile luate în aplicarea prezentei hotarâri;
b)valorile si conceptele referitoare la valorile limita de expunere si la valorile de declansare a actiunii, precum si potentialele riscuri asociate;
c)rezultatele evaluarii, masurarii si/sau calculelor privind nivelurile de expunere la câmpuri electromagnetice, efectuate în aplicarea art. 7-13;
d)modul de detectare a efectelor nocive ale expunerii asupra starii de sanatate si modul de semnalare a acestora;
e)conditiile în care lucratorii au dreptul la supravegherea starii de sanatate;
f)practicile profesionale sigure, în scopul reducerii la minimum a riscurilor datorate expunerii.
SECTIUNEA 4: Consultarea si participarea lucratorilor
Art. 21
Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora la aplicarea prevederilor prezentei hotarâri trebuie sa se desfasoare în conformitate cu art. 18 din Legea nr. 319/2006.
CAPITOLUL III: Supravegherea sanatatii
Art. 22
În scopul prevenirii si detectarii cât mai rapid posibil a oricarui efect nociv asupra starii de sanatate care rezulta din expunerea la câmpuri electromagnetice, trebuie sa se asigure o supraveghere adecvata a starii de sanatate a lucratorilor, în conformitate cu prevederile art. 24 si 25 din Legea nr. 319/2006.
Art. 23
(1)În orice situatie, atunci când se depisteaza o expunere la câmpuri electromagnetice care depaseste valorile limita, lucratorul în cauza trebuie sa fie supus unui examen medical.
(2)Daca se depisteaza o deteriorare a starii de sanatate a lucratorului rezultata din expunerea la câmpuri electromagnetice care depaseste valorile limita, angajatorul trebuie sa efectueze o reevaluare a riscurilor, potrivit prevederilor art. 7-13.
Art. 24
Angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru a asigura accesul medicului de medicina muncii la rezultatele evaluarii riscurilor prevazute la art. 7-13.
Art. 25
Dosarele medicale cuprinzând rezultatele supravegherii medicale trebuie sa fie pastrate într-o forma adecvata, astfel încât sa poata fi consultate ulterior, cu respectarea secretului medical.
Art. 26
La cerere, lucratorii au drept de acces la dosarele medicale personale.
CAPITOLUL IV: Sanctiuni
Art. 27
(1)Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda urmatoarele fapte:
a)încalcarea dispozitiilor art. 13 alin. (1), art. 16 si 17, cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei;
b)nerespectarea prevederilor art. 20, cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei.
(2)Contraventiilor prevazute la alin. (1) li se aplica prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 28
Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la art. 27 alin. (1) se fac de catre inspectorii de munca.
CAPITOLUL V: Dispozitii finale
Art. 29
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei raporteaza Comisiei Europene, la fiecare 5 ani, cu privire la aplicarea dispozitiilor prezentei hotarâri, indicând punctele de vedere ale partenerilor sociali.
Art. 30
Prezenta hotarâre intra în vigoare la data de 1 octombrie 2006.
Prezenta hotarâre transpune Directiva 2004/40/CE privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de agenti fizici (câmpuri electromagnetice), publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 159/2004.
-****-
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
Ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei,
Gheorghe Barbu
p. Ministrul economiei si comertului,
Darius Mesca,
secretar de stat
Ministrul sanatatii publice,
Gheorghe Eugen Nicolaescu
p. Ministrul integrarii europene,
Adrian Ciocanea,
secretar de stat
Ministrul finantelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu
ANEXA: VALORI LIMITA de expunere si valori de declansare a actiunii pentru câmpurile electromagnetice
Se folosesc urmatoarele marimi fizice pentru a caracteriza expunerea la câmpuri electromagnetice:
I.Curentul de contact (Ic) între o persoana si un obiect este exprimat în amperi (A). Un obiect conductor în câmp electric poate fi încarcat de acest câmp.
II.Densitatea de curent (J) se defineste ca fiind curentul care traverseaza o unitate de suprafata, perpendiculara pe fluxul de curent, într-un volum conductor cum ar fi corpul uman sau o parte a corpului. Aceasta se exprima în amperi pe m2 (A/m2).
III.Intensitatea câmpului electric este o marime vectoriala (E) care corespunde fortei exercitate asupra unei particule încarcate, independent de deplasarea ei în spatiu. Aceasta se exprima în volti pe metru (V/m).
IV.Intensitatea câmpului magnetic este o marime vectoriala (H) care, împreuna cu inductia magnetica, defineste un câmp magnetic în orice punct din spatiu. Aceasta se exprima în amperi pe metru (A/m).
V.Inductia magnetica sau densitatea de flux magnetic este o marime vectoriala (B) definita ca forta exercitata asupra sarcinilor mobile, exprimata în tesla (T). în spatiul liber si în materiile biologice pot fi utilizate atât inductia magnetica, cât si intensitatea câmpului magnetic, aplicând echivalenta 1A/m = 4 10-7T.
VI.Densitatea de putere (S) este marimea adecvata pentru utilizarea în cazul frecventelor foarte înalte, atunci când profunzimea penetrarii corpului este redusa. Reprezinta cantitatea de putere radianta, incidenta perpendicular pe o suprafata, împartita la aria acestei suprafete. Aceasta se exprima în wati pe m2 (W/m2).
VII.Absorbtia specifica a energiei (SA) se defineste ca energia absorbita pe unitate de masa de tesut biologic. Aceasta se exprima în jouli pe kilogram (J/kg). în prezenta hotarâre se foloseste pentru a limita efectele nontermice ale radiatiilor de microunde în impulsuri.
VIII.Rata de absorbtie specifica (SAR) a energiei medii pe întregul corp sau pe o anumita parte a corpului se defineste ca debitul cu care este absorbita energia pe unitatea de masa de tesut corporal. Aceasta se exprima în wati pe kilogram (W/kg).
SAR pe întregul corp este o marime larg acceptata pentru a stabili raportul între efectele termice nocive si expunerea la câmpuri de radiofrecventa (RF).
SAR medie pe întregul corp si valorile de SAR locala sunt necesare pentru a evalua si a limita depozitarea excesiva de energie pe parti mici ale corpului, datorata conditiilor speciale de expunere, cum ar fi: expunerea unei persoane legate la pamânt la o frecventa radio inferioara din domeniul de frecvente în MHz sau expunerea unei persoane în câmpul apropiat unei antene.
Dintre aceste marimi, cele care pot fi masurate direct sunt: inductia magnetica, curentul de contact, intensitatea câmpului electric, intensitatea câmpului magnetic si densitatea de putere.
(A)Valori limita de expunere
În functie de frecventa, pentru a defini valorile limita de expunere pentru câmpurile electromagnetice se folosesc urmatoarele marimi fizice:
a)se prevad valori limita de expunere pentru densitatea de curent pentru câmpurile variabile în timp de pâna la 1 Hz, pentru a preveni efectele asupra sistemului cardiovascular si a sistemului nervos central;
b)între 1 Hz si 10 MHz, se prevad valori limita de expunere pentru densitatea de curent, cu scopul de a preveni efectele asupra functiilor sistemului nervos central;
c)între 100 kHz si 10 GHz, se prevad valori limita de expunere cu privire la SAR, pentru a preveni stresul termic al întregului corp si o încalzire excesiva localizata a tesuturilor. în domeniul de frecvente cuprinse între 100 kHz si 10 MHz, se prevad valori limita de expunere referitoare atât la densitatea de curent, cât si la SAR;
d)între 10 GHz si 300 GHz, se prevad valori limita de expunere pentru densitatea de putere, în scopul de a preveni o încalzire excesiva a tesuturilor la suprafata corpului sau în apropierea acestei suprafete.
Tabelul nr. 1 Valori limita de expunere – conditii care trebuie îndeplinite
Domeniul de frecvente
Densitatea de curent indus în cap si trunchi J (mA/m2) (rms)
SAR medie pentru întregul corp
(W/kg)
SAR localizata (cap si trunchi)
(W/kg)
SAR localizata (membre)
(W/kg)
Densitatea de putere
S (W/m2)
pâna la 1 Hz
40
–
–
–
–
1-4 Hz
40/f
–
–
–
–
4-1000 Hz
10
–
–
–
–
1000 Hz – 100 kHz
f/100
–
–
–
–
100 kHz -10 MHz
f/100
0,4
10
20
–
10 MHz – 10 GHz
–
0,4
10
20
–
10-300 GHz
–
–
–
–
50
Note:
1.f este frecventa exprimata în hertzi.
2.Valorile limita de expunere pentru densitatea de curent trebuie sa protejeze împotriva efectelor acute ale expunerii asupra tesuturilor sistemului nervos central la nivelul capului si al trunchiului.
Valorile limita de expunere în domeniul de frecvente de la 1 Hz la 10 MHz se bazeaza pe efectele nocive constatate asupra sistemului nervos central.
Astfel de efecte acute sunt prin definitie instantanee si, din punct de vedere stiintific, nu exista nici un motiv pentru modificarea valorilor limita pentru expunerile de scurta durata. Totusi, deoarece valorile limita de expunere se bazeaza pe efectele nocive asupra sistemului nervos central, aceste valori limita pot permite densitati de curent mai mari în alte tesuturi corporale decât sistemul nervos central, în aceleasi conditii de expunere.
3.Datorita eterogenitatii electrice a corpului uman, trebuie calculata media densitatilor de curent pe o sectiune de 1 cm2, perpendiculara pe directia curentului.
4.Pentru frecventele de pâna la 100 kHz, valorile de vârf ale densitatii de curent pot fi obtinute prin înmultirea valorii rms cu (2)1/2.
5.Pentru frecvente de pâna la 100 kHz si pentru câmpurile magnetice în impulsuri, densitatea maxima de curent asociata impulsurilor poate fi calculata pornind de la timpul de crestere/descrestere si de la viteza maxima a fluctuatiei inductiei magnetice. Densitatea de curent indus poate fi comparata cu valoarea limita de expunere adecvata. Pentru impulsuri de durata tp, frecventa echivalenta care se aplica valorilor limita de expunere se calculeaza dupa formula f = 1/(2tp).
6.Toate valorile medii SAR trebuie sa fie masurate într-un interval de timp de 6 minute.
7.Masa luata în calcul pentru evaluarea SAR medie localizata este de 10 g de tesut adiacent.
SAR maxima astfel obtinuta reprezinta valoarea folosita la estimarea expunerii.
Aceste 10 g de tesut trebuie sa fie o masa de tesut adiacent cu proprietati electrice aproape omogene. Prin precizarea ca trebuie luata în considerare o masa de tesut adiacent se recunoaste faptul ca acest concept poate fi folosit în dozimetria informatica, dar poate prezenta dificultati în cazul masurarilor fizice directe. Se poate folosi o masa simpla de tesut de forma cubica, cu conditia ca marimile dozimetrice calculate sa aiba valori mai scazute decât cele prezentate în recomandari.
8.Pentru expunerile la câmp în impulsuri, în domeniul de frecvente cuprinse între 0,3 si 10 GHz, si pentru expunerea localizata a capului se recomanda o valoare limita de expunere suplimentara, cu scopul de a limita si de a evita efectele auditive provocate de expansiunea termoelastica.
În acest caz, SA nu trebuie sa depaseasca 10 mJ/kg în medie pentru 10 grame de tesut.
9.Densitatile de putere medii trebuie calculate pentru o suprafata expusa de 20 cm2 si un interval de timp de 68/f1,05 minute (f exprimata în GHz), în scopul de a compensa scaderea progresiva a adâncimii de penetrare pe masura ce creste frecventa.
Valoarea medie a densitatii spatiale maxime de putere, calculata pentru 1 cm2, nu trebuie sa depaseasca valoarea de 50 W/m2.
10.Pentru câmpurile electromagnetice în impulsuri ori tranzitorii sau, în general, pentru expunerea simultana la câmpuri de frecvente multiple, trebuie sa se aplice metode de evaluare, de masurare si/sau de calcul adecvate, care permit analizarea caracteristicilor formei de unda si a naturii interactiunilor biologice, tinând seama de standardele nationale în domeniu ce adopta standarde europene armonizate, stabilite de CENELEC.
(B)Valori de declansare a actiunii
Valorile de declansare a actiunii, prevazute în tabelul nr. 2, sunt obtinute plecând de la valori limita de expunere în conformitate cu principiile stabilite de Comisia internationala pentru protectia împotriva radiatiilor neionizante (ICNIRP), în recomandarile sale vizând limitarea expunerii la radiatii neionizante (ICNIRP 7/99).
Tabelul nr. 2 Valori de declansare a actiunii (valori rms în câmp neperturbat)
Domeniul de frecventa
Intensitatea câmpului electric
E (V/m)
Intensitatea câmpului magnetic
H (A/m)
Inductia magnetica
B (T)
Densitatea de putere pentru unda plana echivalenta
Seq
(W/m2)
Curent de contact
IC
(mA)
Curent indus în extremitati
IL
(mA)
0-1 Hz
–
1,63 x105
2×105
–
1,0
–
1-8 Hz
20.000
1,63×105/f2
2×105/f2
–
1,0
–
8-25 Hz
20.000
2×104/f
2,5×104/f
–
1,0
–
0,025-0,82 kHz
500/f
20/f
25/f
–
1,0
–
0,82-2,5 kHz
610
24,4
30,7
–
1,0
–
2,5-65 kHz
610
24,4
30,7
–
0,4f
–
65-100 kHz
610
1.600/f
2.000/f
–
0,4f
–
0,1-1 MHz
610
1,6/f
2/f
–
40
–
1-10 MHz
610/f
1,6/f
2/f
–
40
–
10-110 MHz
61
0,16
0,2
10
40
100
110-400 MHz
61
0,16
0,2
10
–
–
400-2.000 MHz
3f1/2
0,008f1/2
0,01f1/2
f/40
–
–
2-300 GHz
137
0,36
0,45
50
–
–
Note:
1.f este frecventa în unitatile de masura indicate în coloana domeniului de frecventa.
2.Pentru frecventele cuprinse între 100 kHz si 10 GHz, mediile valorilor Seq, E, H, B si IL se masoara pe un interval de timp de 6 minute.
3.Pentru frecventele mai mari de 10 GHz, mediile valorilor Seq, E, H si B se masoara pe un interval de 68/f1,05 minute (f este exprimata în GHz).
4.Pentru frecvente de pâna la 100 kHz, valorile de vârf de declansare a actiunii pentru intensitatile de câmp se calculeaza înmultind valoarea rms cu (2)1/2. Pentru impulsuri de durata tp, frecventa echivalenta care trebuie aplicata pentru valorile de declansare a actiunii trebuie calculata formula f = 1/(2tp).
Pentru frecventele cuprinse între 100 kHz si 10 MHz, valorile de vârf de declansare a actiunii pentru intensitatile de câmp se calculeaza înmultind valorile rms relevante cu 10a, unde a = [0,665 log(f/105) + 0,176], f fiind exprimata în Hz.
Pentru frecventele cuprinse între 10 MHz si 300 GHz, valorile de vârf de declansare a actiunii se calculeaza înmultind valorile rms corespunzatoare cu 32 pentru intensitatea câmpului si cu 1.000 pentru densitatea de putere a undei plane echivalenta.
5.În ceea ce priveste câmpurile electromagnetice în impulsuri sau tranzitorii sau, în general, în ceea ce priveste expunerea simultana la câmpuri de frecvente multiple, trebuie sa se aplice metode de evaluare, de masura si/sau de calcul adecvate, care sa permita analizarea caracteristicilor formelor de unda si a naturii interactiunilor biologice, tinându-se seama de standardele nationale în domeniu ce adopta standarde europene armonizate, stabilite de CENELEC.
6.Pentru valorile de vârf ale câmpurilor electromagnetice în impulsuri modulate, cu frecvente purtatoare de peste 10 MHz, se recomanda ca valoarea medie Seq pe durata impulsului sa nu depaseasca de 1.000 de ori valoarea Seq de declansare a actiunii sau ca intensitatea câmpului sa nu depaseasca de 32 de ori valoarea de declansare a actiunii pentru intensitatile de câmp corespunzatoare frecventei purtatoare.
Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 769 din data de 11 septembrie 2006

HOTARÂRE nr.1146 din 30 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatatepentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

1.1. În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicata, si al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006,

Guvernul României adopta prezenta hotarâre.

CAP. 1
Dispozitii generale

ART. 1
(1) Prezenta hotarâre stabileste cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor care utilizeaza la locul de munca echipamente de munca, definite potrivit art. 2.
(2) Prevederile Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006 se completeaza cu prevederile specifice cuprinse în prezenta hotarâre.
ART. 2
În sensul prezentei hotarâri, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:
a) echipament de munca – orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita la locul de munca;
b) utilizarea echipamentului de munca – orice activitate referitoare la echipamentul de munca, cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea, modificarea, întretinerea, inclusiv curatarea lui;
c) zona periculoasa – orice zona din interiorul si/sau din jurul echipamentului de munca în care prezenta unui lucrator expus îl supune pe acesta unui risc pentru sanatatea si securitatea sa;
d) lucrator expus – orice lucrator aflat integral sau partial într-o zona periculoasa;
e) operator – lucratorul/lucratorii însarcinat/însarcinati cu utilizarea echipamentului de munca.

CAP. 2
Obligatiile angajatorului

SECTIUNEA 1
Obligatii generale. Reguli referitoare la echipamentele de munca

ART. 3
(1) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentul de munca pus la dispozitia lucratorilor din întreprindere si/sau unitati sa corespunda lucrului prestat ori sa fie adaptat acestui scop si sa poata fi utilizat de catre lucratori, fara a pune în pericol securitatea sau sanatatea lor.
(2) La alegerea echipamentelor de munca pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor, angajatorul este obligat sa acorde o atentie deosebita tuturor conditiilor de munca, caracteristicilor specifice acestora, precum si riscurilor existente, în special la locurile de munca din cadrul întreprinderii si/sau unitatii, si/sau riscurilor care sunt susceptibile sa apara la utilizarea echipamentelor de munca.
(3) În situatia în care nu este posibil sa se asigure ca echipamentele de munca sunt utilizate fara niciun risc pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masuri corespunzatoare pentru reducerea riscurilor.
ART. 4
(1) Fara a aduce atingere prevederilor art. 3, angajatorul este obligat sa procure si/sau sa utilizeze:
a) echipamente de munca puse pentru prima data la dispozitia lucratorilor din întreprindere si/sau unitate, pentru folosinta, dupa data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri, care îndeplinesc:
(i) prevederile tuturor reglementarilor tehnice române care transpun legislatia comunitara aplicabila;
(ii) cerintele minime prevazute în anexa nr. 1, în cazul în care nu se aplica sau se aplica partial reglementari tehnice române care transpun legislatia comunitara;
b) echipamente de munca puse pentru prima data la dispozitia lucratorilor din întreprindere si/sau unitate, pentru folosinta, care îndeplinesc cerintele minime prevazute în anexa nr. 1, cel târziu pâna la data de 31 decembrie 2006.
(2) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca, pe toata durata utilizarii lor, echipamentele de munca sa fie mentinute, printr-o întretinere adecvata, la un nivel tehnic care sa respecte, dupa caz, prevederile alin. (1) lit. a) sau b).
(3) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste, dupa consultarea partenerilor sociali si luând în considerare legislatia si/sau practicile nationale, modalitatile care sa permita realizarea unui nivel de securitate corespunzator obiectivelor prevazute în anexa nr. 2.

SECTIUNEA a 2-a
Verificarea echipamentelor de munca

ART. 5
(1) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de munca a caror securitate depinde de conditiile de instalare sa fie supuse unei verificari initiale, dupa instalare si înainte de prima punere în functiune si unei verificari dupa fiecare montare într-un loc de munca nou sau pe un nou amplasament, efectuate de persoane competente, în conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale, în scopul asigurarii unei instalari corecte si a bunei functionari a acestor echipamente de munca.
(2) Pentru a garanta ca cerintele de securitate si de sanatate sunt respectate si orice deteriorari sunt depistate si remediate la timp, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de munca, care sunt supuse unor influente ce pot genera deteriorari susceptibile de a fi la originea unor situatii periculoase, sa faca obiectul:
a) unor verificari periodice si, daca este cazul, unor încercari periodice efectuate de persoane competente, în conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale;
b) unor verificari speciale, efectuate de persoane competente, în conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale, de fiecare data când s-au produs evenimente exceptionale susceptibile sa aiba consecinte daunatoare asupra securitatii echipamentului de munca, cum ar fi modificari ale procesului de munca, accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de neutilizare.
(3) Rezultatele verificarilor trebuie sa fie înregistrate si puse la dispozitie Inspectiei Muncii la solicitarea acesteia. Ele trebuie pastrate pe o perioada de timp corespunzatoare, de exemplu, în functie de recomandarile sau specificatiile producatorului.
(4) Daca echipamentele de munca respective sunt utilizate în exteriorul întreprinderii, acestea trebuie sa fie însotite de o dovada referitoare la realizarile ultimei verificari.
(5) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste modalitatile de efectuare a acestor verificari.

SECTIUNEA a 3-a
Echipamente de munca cu riscuri specifice. Ergonomia si sanatatea la locul de munca

ART. 6
Daca utilizarea unui echipament de munca este susceptibila sa prezinte un risc specific pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca:
a) utilizarea echipamentului de munca este accesibila numai lucratorilor însarcinati cu aceasta atributie;
b) pentru efectuarea reparatiilor, modificarilor si întretinerii trebuie desemnati lucratori cu atributii în acest sens.
ART. 7
Postul de lucru si pozitia lucratorilor în utilizarea echipamentului de munca, precum si principiile ergonomice trebuie sa fie luate, în mod deosebit, în considerare de catre angajator la aplicarea cerintelor minime de securitate si sanatate.

SECTIUNEA a 4-a
Informarea lucratorilor

ART. 8
Fara a aduce atingere prevederilor sectiunii a 5-a a cap. III din Legea nr. 319/2006, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca lucratorii sa dispuna de informatii adecvate si, daca este cazul, de fise de lucru referitoare la echipamentele de munca utilizate la locul de munca.
ART. 9
(1) Informatiile si fisele de lucru prevazute la art. 8 trebuie sa cuprinda un numar minim de date referitoare la securitate si sanatate privind:
a) conditiile de folosire a echipamentelor de munca;
b) situatiile anormale previzibile;
c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienta acumulata în urma utilizarii echipamentelor de munca.
(2) Lucratorii trebuie sa fie atentionati în legatura cu riscurile la care sunt expusi, echipamentele de munca din imediata vecinatate a locului lor de munca, precum si asupra modificarilor prevazute a fi efectuate, în masura în care aceste modificari afecteaza echipamentele de munca situate în imediata vecinatate a locului lor de munca, chiar daca acesti lucratori nu utilizeaza direct aceste echipamente.
(3) Informatiile si fisele tehnice trebuie sa fie pe întelesul lucratorilor vizati.

SECTIUNEA a 5-a
Instruirea, consultarea si participarea lucratorilor

ART. 10
Fara a aduce atingere prevederilor sectiunii a 7-a a cap. III din Legea nr. 319/2006, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca:
a) lucratorii însarcinati cu utilizarea echipamentelor de munca sa fie instruiti adecvat, inclusiv cu privire la riscurile posibile, determinate de utilizarea acestora;
b) lucratorii prevazuti la art. 6 lit. b) sa fie instruiti adecvat.
ART. 11
Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor lor se desfasoara potrivit prevederilor sectiunii a 6-a a cap. III din Legea nr. 319/2006.

CAP. 3
Dispozitii finale

ART. 12
Modificarile de natura strict tehnica ale anexelor nr. 1 si 2 sunt realizate de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, în functie de:
a) adoptarea reglementarilor tehnice române care transpun legislatia comunitara în domeniul armonizarii tehnice si al standardizarii referitoare la echipamentele de munca; si/sau
b) progresele tehnice, de evolutia reglementarilor sau specificatiilor internationale ori de cunostintele din domeniul echipamentelor de munca.
ART. 13
(1) Pentru întreprinderile mici si mijlocii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei poate stabili, daca este necesar, modalitatile de aplicare a prevederilor pct. 4 din anexa nr. 2, care se aproba prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei.
(2) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei raporteaza Comisiei Europene la fiecare 5 ani cu privire la aplicarea dispozitiilor prezentei hotarâri, indicând punctele de vedere ale partenerilor sociali.
ART. 14
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarâre.
ART. 15
Prezenta hotarâre intra în vigoare la data de 1 octombrie 2006.

*

Prezenta hotarâre transpune Directiva 89/655/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea echipamentului de munca de catre lucratori în munca, amendata de directivele 95/63/CE si 2001/45/CE, publicate în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) seria L nr. 393/1989, nr. 335/1995 si nr. 195/2001.

PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU

Contrasemneaza:
p. Ministrul muncii,
solidaritatii sociale si familiei,
Mihai Constantin Seitan,
secretar de stat

p. Ministrul integrarii europene,
Adrian Ciocanea,
secretar de stat

ANEXA 1

CERINTELE MINIME
pentru aplicarea art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (ii) si lit. b) din hotarâre

1. Dispozitii generale
1.1. Obligatiile stabilite în prezenta anexa se aplica, tinându-se seama de prevederile din hotarâre, si în cazurile în care echipamentul de munca prezinta riscuri.
1.2. Cerintele minime enuntate în continuare, în masura în care ele se aplica la echipamentele de munca în functiune, nu necesita obligatoriu aceleasi masuri ca si cerintele esentiale referitoare la echipamentele de munca noi.

2. Cerinte minime generale aplicabile echipamentelor de munca
2.1. Sistemele de comanda ale unui echipament de munca, care afecteaza securitatea, trebuie sa fie vizibile, usor de identificat si, daca este necesar, sa fie marcate corespunzator.
2.1.1. Sistemele de comanda trebuie sa fie amplasate în exteriorul zonelor periculoase, cu exceptia anumitor sisteme de comanda, daca este necesar, si în asa fel încât manevrarea lor sa nu provoace riscuri suplimentare. Acestea nu trebuie sa genereze riscuri ca urmare a unei manevre neintentionate.
2.1.2. Daca este necesar, de la postul de comanda principal operatorul trebuie sa aiba posibilitatea sa se asigure ca nu exista persoane în zonele periculoase. Daca acest lucru nu este posibil, orice pornire trebuie sa fie precedata automat de un sistem de siguranta, cum ar fi un semnal de avertizare sonora si/sau vizuala. Lucratorul expus trebuie sa aiba timpul si/sau mijloacele necesare pentru a evita rapid riscurile provocate de pornirea si/sau oprirea echipamentului de munca.
2.1.3. Sistemele de comanda trebuie sa fie sigure si sa fie alese tinându-se cont de defectiunile, perturbatiile si constrângerile previzibile în cadrul utilizarii prevazute.
2.2. Pornirea echipamentului de munca nu trebuie sa fie posibil sa se realizeze decât numai printr-o actiune voluntara asupra sistemului de comanda prevazut în acest scop.
2.2.1. Exceptându-se cazurile în care repornirea sau modificarea nu prezinta niciun risc pentru lucratorii expusi, aceeasi cerinta se aplica si pentru:
a) repornirea echipamentului dupa o oprire, indiferent de cauza opririi;
b) comanda unei modificari semnificative a conditiilor de functionare (de exemplu, viteza, presiune etc.).
2.2.2. Aceasta cerinta nu se aplica repornirii sau modificarii conditiilor de functionare rezultate din derularea unei secvente normale a unui ciclu automat.
2.3. Fiecare echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu un sistem de comanda care sa permita oprirea completa a acestuia în conditii de securitate.
2.3.1. Fiecare post de lucru trebuie sa fie prevazut cu un sistem de comanda care sa permita, în functie de riscurile existente, oprirea fie în totalitate a echipamentului de munca, fie numai partial, de asa maniera încât echipamentul de munca sa fie în stare de securitate.
2.3.2. Comanda de oprire a echipamentului de munca trebuie sa aiba prioritate fata de comenzile de pornire. Oprirea echipamentului de munca sau a elementelor periculoase ale acestuia fiind realizata, alimentarea cu energie a organelor de comanda respective trebuie sa fie întrerupta.
2.4. Daca acest lucru este necesar si în functie de pericolele pe care le prezinta echipamentul de munca si de timpii normali de oprire, un echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv de oprire de urgenta.
2.5. Un echipament de munca care prezinta pericole datorate caderilor sau proiectarii de obiecte trebuie sa fie prevazut cu dispozitive de securitate corespunzatoare. Un echipament de munca care prezinta pericole datorate degajarilor de gaze, vapori sau lichide ori emisiilor de pulberi trebuie sa fie prevazut cu dispozitive corespunzatoare de retinere si/sau de evacuare amplasate în apropierea surselor corespunzatoare de pericol.
2.6. Echipamentele de munca si elementele lor componente trebuie, daca este necesar pentru securitatea sau sanatatea lucratorilor, sa fie stabilizate prin fixare ori prin alte mijloace.
2.7. În cazul în care exista riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale echipamentului de munca, situatie care ar putea prezenta pericole semnificative pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, trebuie luate masuri de protectie adecvate.
2.8.
2.8.1. Daca elementele mobile ale unui echipament de munca prezinta riscuri de producere de accidente prin contactul mecanic, acestea trebuie sa fie prevazute cu protectori si dispozitive de protectie care sa împiedice accesul în zonele periculoase sau sa opreasca miscarea elementelor periculoase înainte de patrunderea în zonele periculoase.
2.8.2. Protectorii si dispozitivele de protectie trebuie:
a) sa fie de constructie robusta;
b) sa nu genereze riscuri suplimentare;
c) sa nu fie înlaturate cu usurinta sau facute inoperante;
d) sa fie amplasate la o distanta adecvata fata de zona periculoasa;
e) sa nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de munca;
f) sa permita interventiile indispensabile pentru instalarea si/sau înlocuirea elementelor si, de asemenea, pentru activitatile de întretinere, prin limitarea accesului numai în zona sau la lucrarea care trebuie realizata si, daca este posibil, fara demontarea protectorului sau dispozitivului de protectie.
2.9. Zonele si punctele de munca sau cele de întretinere a unui echipament de munca trebuie sa fie iluminate corespunzator, în functie de lucrarile realizate.
2.10. Partile echipamentului de munca expuse unor temperaturi înalte sau foarte scazute trebuie, daca este cazul, sa fie protejate împotriva riscurilor de contact sau de apropiere a lucratorilor de ele.
2.11. Dispozitivele de avertizare ale echipamentului de munca trebuie sa fie usor de perceput si de înteles si lipsite de ambiguitati.
2.12. Un echipament de munca poate sa fie utilizat numai pentru operatiunile si în conditiile pentru care a fost realizat.
2.13. Operatiile de întretinere trebuie sa poata sa fie efectuate când echipamentul de munca este oprit. Daca acest lucru nu este posibil, trebuie sa fie luate masuri de protectie adecvate pentru executarea acestor operatii sau pentru ca acestea sa fie efectuate în afara zonelor periculoase. Pentru fiecare echipament de munca care detine un program de întretinere, acesta trebuie sa fie respectat si tinut la zi.
2.14. Orice echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu dispozitive usor de identificat, destinate separarii de fiecare din sursele de energie. Reconectarea nu trebuie sa genereze riscuri pentru lucratorii în cauza.
2.15. Un echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu dispozitive de avertizare si semnalizare indispensabile pentru asigurarea securitatii lucratorilor.
2.16. Pentru efectuarea operatiilor de productie, reglare si întretinere a echipamentelor de munca, lucratorii trebuie sa aiba acces si sa ramâna în conditii de securitate în toate zonele necesare.
2.17. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protectia lucratorilor împotriva riscurilor de incendiu sau de supraîncalzire a echipamentului de munca ori de degajare de gaze, pulberi, lichide, vapori sau de alte substante produse de catre echipamentul de munca sau utilizate ori depozitate în acesta.
2.18. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru prevenirea riscurilor de explozie a acestuia sau a substantelor produse de acesta ori utilizate sau depozitate în echipamentul de munca.
2.19. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protectia lucratorilor expusi riscurilor de electrocutare prin atingere directa sau indirecta.

3. Cerinte minime suplimentare aplicabile echipamentelor de munca specifice
3.1. Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca mobile, cu sau fara autopropulsie
3.1.1. Echipamentele de munca pe care este necesara prezenta unui lucrator transportat sau a unor lucratori transportati trebuie sa fie amenajate de asa maniera încât sa reduca riscurile pentru lucrator sau lucratori în timpul deplasarii. În aceste riscuri trebuie sa fie incluse riscurile de contact al lucratorilor cu rotile sau senilele ori de blocare de catre acestea.
3.1.2.
3.1.2.1. Atunci când blocarea accidentala a elementelor de transmisie a puterii între un echipament de munca mobil si accesoriile sale si/sau remorci poate genera riscuri specifice, acest echipament de munca trebuie sa fie echipat sau amenajat de asa maniera încât sa împiedice blocarea elementelor de transmitere a puterii.
3.1.2.2. Atunci când blocarea nu poate sa fie împiedicata, trebuie sa fie luate toate masurile posibile pentru a se evita consecintele daunatoare pentru lucratori.
3.1.3. Daca elementele de transmitere a puterii între echipamentele de munca mobile risca sa se îmbâcseasca si sa se deterioreze prin contact cu solul, trebuie sa fie prevazute facilitati pentru sustinerea acestora.
3.1.4.
3.1.4.1. Echipamentele de munca mobile pe care este necesara prezenta unui lucrator transportat sau a unor lucratori transportati trebuie sa limiteze, în conditii de utilizare efectiva, riscurile care provin din schimbarea directiei sau rasturnarea echipamentului de munca:
a) fie printr-o structura de protectie care sa împiedice ca echipamentul de munca sa nu se rastoarne mai mult de un sfert de rotatie;
b) fie printr-o structura care sa garanteze un spatiu suficient în jurul lucratorului transportat sau lucratorilor transportati, daca miscarea poate continua cu mai mult de un sfert de rotatie;
c) fie prin orice alt dispozitiv cu efect echivalent.
3.1.4.2. Aceste structuri de protectie pot face parte integranta din echipamentul de munca.
3.1.4.3. Aceste structuri de protectie nu sunt necesare atunci când echipamentul de munca este stabilizat în timpul utilizarii sau atunci când schimbarea directiei ori rasturnarea echipamentului de munca este imposibila din proiectare.
3.1.4.4. Daca exista un risc ca un lucrator transportat, în momentul schimbarii directiei sau rasturnarii, sa fie strivit între partile echipamentului de munca si sol, trebuie sa fie instalat un sistem de retinere pentru lucratorii transportati.
3.1.5. Autostivuitoarele cu furca pe care sunt asezati unul sau mai multi lucratori trebuie sa fie amenajate sau echipate de asa maniera încât sa limiteze riscurile de rasturnare, de exemplu:
a) fie prin instalarea unei cabine pentru conducator;
b) fie printr-o structura care sa împiedice rasturnarea acestora;
c) fie printr-o structura care sa garanteze ca, în cazul rasturnarii acestora, ramâne un spatiu suficient între sol si anumite parti ale autostivuitorului cu furca pentru lucratorii transportati;
d) fie printr-o structura care sa retina lucratorul sau lucratorii pe scaunul de la postul de conducere de asa maniera încât sa împiedice ca acesta/acestia sa fie strivit/striviti de parti ale autostivuitorului care se rastoarna.
3.1.6. Echipamentele de munca mobile cu autopropulsare, a caror deplasare poate provoca riscuri pentru lucratori, trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie prevazute cu mijloace care sa permita prevenirea unei porniri neautorizate;
b) sa fie prevazute cu mijloace adecvate care sa reduca consecintele unei eventuale ciocniri în caz de miscare simultana a mai multor echipamente de munca care se deplaseaza pe sine;
c) sa fie prevazute cu un dispozitiv de frânare si de oprire; în masura în care conditiile de securitate o impun, în cazul defectarii dispozitivului principal, un dispozitiv de urgenta, actionat prin comenzi usor de manevrat sau prin sisteme automate, trebuie sa permita frânarea si oprirea;
d) atunci când câmpul de vizibilitate directa a conducatorului este necorespunzator din punctul de vedere al securitatii, acestea trebuie sa fie prevazute cu dispozitive auxiliare adecvate, pentru îmbunatatirea vizibilitatii;
e) daca sunt prevazute pentru utilizare pe timpul noptii sau în locuri întunecoase, acestea trebuie sa fie prevazute cu un dispozitiv de iluminat, adaptat lucrarii de efectuat si care asigura o securitate suficienta pentru lucratori;
f) daca prezinta riscuri de incendiu – datorate acestora sau remorcilor si/sau încarcaturii – susceptibile sa pericliteze lucratorii, acestea trebuie sa fie prevazute cu dispozitive adecvate de stingere a incendiilor, în cazul în care astfel de dispozitive nu sunt disponibile suficient de aproape de locul de utilizare;
g) daca sunt telecomandate, acestea trebuie sa se opreasca automat atunci când ies din câmpul de actiune al telecomenzii;
h) daca sunt telecomandate si pot, în conditii normale de utilizare, sa loveasca sau sa blocheze lucratorii, acestea trebuie sa fie echipate cu dispozitive de protectie împotriva acestor riscuri, în cazul în care nu exista alte dispozitive adecvate pentru combaterea riscului de lovire.
3.2. Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor
3.2.1. Daca echipamentele de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor sunt instalate în mod permanent, rezistenta si stabilitatea acestora în timpul utilizarii trebuie sa fie asigurate tinându-se seama mai ales de sarcinile care se vor ridica si de solicitarile produse în locurile de suspendare sau de fixare pe structuri.
3.2.2.
3.2.2.1. Masinile folosite pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa aiba marcate vizibil sarcina nominala si, daca este cazul, o placuta pe care sa fie înscrisa sarcina nominala pentru fiecare configuratie a masinii.
3.2.2.2. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie marcate de asa maniera încât sa permita identificarea caracteristicilor esentiale pentru utilizarea sigura.
3.2.2.3. Daca echipamentul de munca nu a fost destinat pentru ridicarea lucratorilor si daca exista posibilitatea unei asemenea confuzii, o semnalizare adecvata trebuie sa fie marcata de maniera vizibila.
3.2.3. Echipamentele de munca instalate permanent trebuie sa fie instalate de asa maniera încât sa reduca riscul ca sarcinile:
a) sa loveasca lucratorii;
b) în mod neintentionat, sa se deplaseze periculos sau sa cada liber; sau
c) sa se desprinda neintentionat.
3.2.4.
3.2.4.1. Masinile pentru ridicarea sau deplasarea lucratorilor trebuie sa fie adecvate:
a) pentru a evita riscurile de cadere a cabinei, atunci când acestea exista, cu ajutorul dispozitivelor adecvate;
b) pentru a evita riscurile de cadere a utilizatorului în afara cabinei, atunci când acestea exista;
c) pentru a evita riscurile de strivire, de blocare sau de lovire a utilizatorului, în special printr-un contact întâmplator cu obiecte;
d) pentru a garanta securitatea lucratorilor blocati în cabina în caz de accident si a permite deblocarea acestora.
3.2.4.2. Daca, din motive inerente datorate amplasamentului si înaltimilor diferite, riscurile mentionate la pct. 3.2.4.1 lit. a) nu pot sa fie evitate prin niciun dispozitiv de securitate, trebuie sa fie instalat un cablu cu coeficient de securitate marit, iar starea acestuia trebuie sa fie verificata în fiecare zi de munca.
3.3. Cerinte minime aplicabile instalatiilor si echipamentelor de munca electrice
3.3.1. Instalatiile si echipamentele de munca electrice trebuie sa fie proiectate, fabricate, montate, întretinute si exploatate astfel încât sa asigure protectia împotriva pericolelor generate de energia electrica, precum si protectia împotriva pericolelor datorate influentelor externe.
3.3.1.1. Pentru asigurarea protectiei împotriva pericolelor generate de echipamentele electrice, trebuie prevazute masuri tehnice astfel încât:
a) persoanele sa fie protejate fata de pericolul de vatamare care poate fi generat la atingerea directa sau indirecta a partilor aflate sub tensiune;
b) sa nu se produca temperaturi, arcuri electrice sau radiatii care sa pericliteze viata ori sanatatea oamenilor;
c) constructia echipamentelor de munca sa fie adecvata mediului pentru a se evita producerea de incendii si explozii;
d) persoanele si bunurile sa fie protejate contra pericolelor generate în mod natural de echipamentul electric;
e) izolatia echipamentelor electrice sa fie corespunzatoare pentru conditiile prevazute.
3.3.1.2. Pentru asigurarea protectiei împotriva pericolelor datorate influentei externe, echipamentele electrice trebuie:
a) sa satisfaca cerintele referitoare la solicitarile mecanice astfel încât sa nu fie periclitati lucratorii si persoanele care se afla în mediul de munca;
b) sa nu fie influentate de conditiile de mediu, astfel încât sa nu fie periclitati lucratorii si persoanele care se afla în mediul de munca;
c) sa nu pericliteze lucratorii si persoanele care se afla în mediul de munca, în conditii previzibile de suprasarcina.
3.3.2.
3.3.2.1. La instalatiile si echipamentele de munca electrice, pentru protectia împotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri tehnice, completate cu masuri organizatorice.
3.3.2.2. Pentru protectia împotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa fie realizate urmatoarele masuri tehnice:
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de protectie) ale instalatiilor si echipamentelor electrice;
b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelisuri exterioare;
c) îngradiri;
d) protectia prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate;
e) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune;
f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legari la pamânt si în scurtcircuit;
g) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante;
h) alimentarea la tensiune foarte joasa (redusa) de protectie;
i) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamânt a platformei de lucru.
3.3.2.3. Pentru protectia împotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa fie realizate urmatoarele masuri organizatorice:
a) executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparari, racordari etc.) trebuie sa se faca numai de catre personal calificat în meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv;
b) executarea interventiilor în baza uneia din formele de lucru;
c) delimitarea materiala a locului de munca (îngradire);
d) esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice;
e) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice;
f) organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie împotriva atingerilor directe.
3.3.2.4. La instalatiile, utilajele, echipamentele si aparatele care utilizeaza energie electrica interventiile sunt permise numai în baza urmatoarelor forme de lucru:
a) autorizatii de lucru scrise (AL);
b) instructiuni tehnice interne de protectie a muncii (ITI-PM);
c) atributii de serviciu (AS);
d) dispozitii verbale (DV);
e) procese-verbale (PV);
f) obligatii de serviciu (OS);
g) propria raspundere (PR).
3.3.3.
3.3.3.1. La instalatiile si echipamentele de munca electrice, pentru protectia împotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si sa se aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice, fiind interzise înlocuirea masurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de protectie organizatorice. Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie aplicata o masura de protectie principala, care sa asigure protectia în orice conditii, si o masura de protectie suplimentara, care sa asigure protectia în cazul deteriorarii protectiei principale. Cele doua masuri de protectie trebuie alese astfel încât sa nu se anuleze una pe cealalta.
3.3.3.2. Pentru protectia împotriva atingerii indirecte trebuie sa fie realizate urmatoarele masuri tehnice:
a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;
b) legarea la pamânt;
c) legarea la nul de protectie;
d) izolarea suplimentara de protectie, aplicata utilajului, în procesul de fabricare;
e) izolarea amplasamentului;
f) separarea de protectie;
g) egalizarea si/sau dirijarea potentialelor;
h) deconectarea automata în cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;
i) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante.
3.3.3.3. Este interzisa folosirea drept protectie principala a masurilor indicate la pct. 3.3.3.2 lit. e), g), h) si i).
3.3.3.4. Fac exceptie instalatiile electrice casnice, la care deconectarea automata la curenti de defect poate constitui mijloc principal de protectie, si stâlpii liniilor electrice aeriene de joasa tensiune, la care dirijarea distributiei potentialelor constituie mijloc principal de protectie.
3.3.4. La instalatiile si echipamentele electrice de înalta tensiune, sistemul de protectie împotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze prin legarea la pamânt de protectie, care este masura obligatorie, cumulat cu alte masuri de protectie.
3.3.5.
3.3.5.1. Instalatiile si echipamentele electrice trebuie sa fie alese cu grad corespunzator de protectie în functie de zonele cu atmosfera potential exploziva.
3.3.5.2. Zonarea trebuie sa se efectueze de catre proiectantul instalatiilor si echipamentelor electrice, la cererea beneficiarului.
3.3.6. La instalatiile si echipamentele de munca electrice, valorile de calcul, precum si limitele admise ale curentilor prin corpul omului, ale impedantei electrice a corpului uman, ale tensiunilor de atingere si de pas si ale tensiunilor de lucru trebuie sa fie în conformitate cu regulile tehnice aplicabile.
3.3.7. Retelele izolate fata de pamânt trebuie sa fie prevazute cu protectie automata prin controlul rezistentei de izolatie, care sa semnalizeze si/sau sa deconecteze în cazul punerii la pamânt. Retelele electrice din locurile de munca cu risc de incendiu si explozie, precum si cele din depozitele de explozivi sau carburanti trebuie prevazute cu dispozitive care sa asigure protectia automata la curenti de defect (PACD).
3.3.8. La instalatiile de înalta tensiune trebuie sa fie prevazute blocari mecanice sau electrice, astfel încât deschiderea carcaselor si a îngradirilor de protectie sa fie posibila numai dupa scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv, iar manevrarea dispozitivului de blocare trebuie sa poata fi facuta numai cu o scula speciala.
3.3.9. Pentru ca deservirea, întretinerea si repararea instalatiilor si echipamentelor de munca electrice sa se poata efectua fara pericol, trebuie sa se prevada, înca din faza de proiectare, executie si montaj, distante, spatii si/sau îngradiri de protectie în jurul acestora.
3.3.10. La masinile si instalatiile de ridicat cu elemente mobile, cum sunt podurile rulante din încaperile sau spatiile de productie neelectrice, se admit parti active în constructie deschisa, fara carcase închise, cu conditia protejarii împotriva atingerii sau apropierii de partile active, prin amplasarea acestora la înaltimi suficient de mari fata de caile de acces si de circulatie si/sau prin prevederea de îngradiri închise pe caile de acces.
3.3.11. Automacaralele care lucreaza în apropierea liniilor electrice aeriene trebuie sa fie echipate cu dispozitive de semnalizare a intrarii bratului în zona de influenta a acestora.
3.3.12. Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa I de protectie trebuie sa aiba asigurata protectia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si sa fie prevazut/prevazuta cu legaturi de protectie pentru asigurarea protectiei în caz de defect.
3.3.13. La instalatiile si echipamentele de munca electrice de clasa I de protectie posibilitatea executarii legaturilor de protectie trebuie sa se asigure astfel:
a) în cazul unui echipament electric/unei instalatii fix/fixe, acesta/aceasta trebuie sa fie prevazut/prevazuta cu doua borne de masa: una în cutia de borne, lânga bornele de alimentare cu energie electrica, pentru racordarea conductorului de protectie din cablul de alimentare a echipamentului/instalatiei, si a doua borna pe carcasa echipamentului/instalatiei în exterior, pentru racordarea vizibila la centura de legare la pamânt sau la alta instalatie de protectie;
b) în cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie sa fie prevazut cu un cablu de alimentare flexibil, prevazut cu o fisa (stecher) cu contact de protectie, sau echipamentul sa fie prevazut cu posibilitatea racordarii unui cablu flexibil de alimentare cu conductor de protectie.
3.3.14. Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa II de protectie trebuie sa aiba asigurata protectia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si sa fie prevazut/prevazuta, din fabricatie, cu o izolatie suplimentara, dubla sau întarita.
3.3.15. Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa III de protectie trebuie sa aiba asigurata protectia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si sa nu produca o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasa de alimentare.
3.3.16.
3.3.16.1. Instalatiile electrice în faza de experimentare trebuie sa îndeplineasca toate conditiile prevazute în reglementarile si regulile tehnice aplicabile pentru protectia împotriva electrocutarii sau a accidentelor tehnice.
3.3.16.2. Instalatiile sau echipamentele de munca electrice trebuie sa fie verificate la receptie, înainte de punerea în functiune si apoi periodic în exploatare, precum si dupa fiecare reparatie sau modificare, fiind interzisa punerea sub tensiune a instalatiei, utilajului sau echipamentului care nu a corespuns la una dintre aceste verificari.
3.3.16.3. Instalatiile si echipamentele de munca electrice pot sa fie receptionate si puse în functiune numai dupa ce s-a constatat ca s-au respectat reglementarile si regulile tehnice aplicabile.
3.3.17. La instalatiile sau echipamentele de munca electrice este interzis sa se aduca modificari fata de proiect în timpul exploatarii, întretinerii si repunerii în functiune a acestora. În cazuri speciale, se admit modificari doar cu acordul proiectantului instalatiilor si echipamentelor de munca electrice respective.
3.3.18. Mijloacele si echipamentele electrice de protectie trebuie sa fie verificate, în conformitate cu prevederile reglementarilor si regulilor tehnice aplicabile, înainte de utilizare, la punerea în functiune, dupa reparatii sau modificari si apoi periodic (în exploatare).
3.3.19. Utilizarea echipamentului de munca electric/instalatiei de clasa I de protectie trebuie sa se faca în urmatoarele conditii:
a) sa se execute si sa se verifice periodic legaturile de protectie necesare pentru asigurarea protectiei împotriva electrocutarii în cazul unui defect soldat cu aparitia unei tensiuni periculoase de atingere;
b) sa se asigure si sa se verifice periodic deconectarea automata a echipamentului electric/instalatiei sau sectorului defect si disparitia tensiunii periculoase de atingere;
c) sa se verifice periodic ca protectia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sa nu fie înlaturata sau deteriorata.
3.3.20. Utilizarea echipamentului de munca electric/instalatiei de clasa II de protectie trebuie sa se faca în urmatoarele conditii:
a) sa se verifice periodic ca izolatia suplimentara a echipamentului electric/instalatiei sa nu fie deteriorata sau eliminata;
b) sa se verifice periodic ca protectia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sa nu fie înlaturata sau deteriorata.
3.3.21. Utilizarea echipamentului de munca electric/instalatiei de clasa III de protectie trebuie sa se faca în urmatoarele conditii:
a) sa se alimenteze echipamentul electric sau instalatia la tensiunea foarte joasa pentru care au fost proiectate sa functioneze;
b) sursa de tensiune trebuie sa fie astfel construita încât sa nu permita aparitia în circuitul de tensiune foarte joasa a unei tensiuni mai mari. Daca se utilizeaza un transformator coborâtor, acesta trebuie sa fie un transformator de separare (de siguranta);
c) izolatia circuitului de foarte joasa tensiune trebuie sa fie de asa natura încât sa nu permita aparitia unei tensiuni mai mari din alte circuite, în circuitul de tensiune foarte joasa;
d) sa se verifice periodic ca protectia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sa nu fie înlaturata sau deteriorata.
3.3.22.
3.3.22.1. În cazul instalatiilor sau echipamentelor de munca electrice la care se executa lucrari cu scoaterea de sub tensiune, trebuie sa fie scoase de sub tensiune urmatoarele elemente:
a) partile active aflate sub tensiune, la care urmeaza a se lucra;
b) partile active aflate sub tensiune la care nu se lucreaza, dar se gasesc la o distanta mai mica decât limita admisa la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru (utilaje, unelte etc.), indicata în documentatia tehnica specifica;
c) partile active aflate sub tensiune ale instalatiilor situate la o distanta mai mare decât limita admisa, dar care, datorita lucrarilor care se executa în apropiere, trebuie scoase de sub tensiune.
3.3.22.2. În cazul lucrarilor cu scoatere de sub tensiune este necesara legarea la pamânt si în scurtcircuit a conductoarelor de faza, inclusiv pe conductorul de nul în cazul liniilor electrice aeriene, operatie care trebuie sa se execute imediat dupa verificarea lipsei de tensiune.
3.3.23.
3.3.23.1. În cazul instalatiilor sau echipamentelor de munca electrice la care se executa lucrari cu scoatere de sub tensiune sau fara scoatere de sub tensiune, trebuie sa se utilizeze mijloace de protectie electroizolante.
3.3.23.2. La lucrul în instalatiile de joasa tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de protectie electroizolante, care constituie singura masura tehnica de protectie, cumulate cu masurile organizatorice.
3.3.23.3. La lucrul în instalatiile de înalta tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de protectie electroizolante, cumulate cu alte mijloace de protectie.
3.3.23.4. Lucrarile fara scoatere de sub tensiune a instalatiilor si a echipamentelor electrice trebuie sa fie executate de catre personal autorizat pentru lucrul sub tensiune.
3.3.24. Instalatiile sau locurile unde exista sau se exploateaza echipamente electrice trebuie sa fie dotate, în functie de lucrarile si conditiile de exploatare, cu urmatoarele categorii de mijloace de protectie:
a) mijloace de protectie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fata de elementele aflate sub tensiune sau fata de pamânt, respectiv prajini electroizolante pentru actionarea separatoarelor, manipularea indicatoarelor mobile de tensiune, montarea scurtcircuitoarelor etc., scule cu mânere electroizolante, covoare si platforme electroizolante, manusi si încaltaminte electroizolante etc.;
b) detectoare mobile de tensiune, cu ajutorul carora se verifica prezenta sau lipsa tensiunii;
c) garnituri mobile de legare la pamânt si în scurtcircuit;
d) panouri, paravane, împrejmuiri (îngradiri);
e) panouri de semnalizare.
3.3.25. Instalatiile sau echipamentele de munca electrice trebuie sa fie exploatate, întretinute, reglate, reparate si puse sub tensiune numai de catre personal calificat în meseria de electrician autorizat din punctul de vedere al securitatii muncii. Autorizarea personalului pentru lucru la instalatiile tehnice electrice în activitatile de exploatare, întretinere si reparatii trebuie sa se realizeze, conform regulamentului pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al securitatii muncii, pe baza de examen medical, psihologic si test de verificare a cunostintelor profesionale, de securitate si sanatate în munca si de acordare a primului ajutor.

ANEXA 2

DISPOZITII
referitoare la utilizarea echipamentelor de munca prevazute la art. 4 alin. (3) din hotarâre

1. Dispozitii generale aplicabile tuturor echipamentelor de munca

1.1. Dispozitiile din prezenta anexa se aplica în conformitate cu dispozitiile din hotarâre si atunci când exista riscul corespunzator pentru echipamentul de munca respectiv. Echipamentele de munca trebuie sa fie instalate, dispuse si utilizate de asa maniera încât sa permita reducerea riscurilor pentru utilizatorii acestora si pentru ceilalti lucratori, de exemplu facând astfel încât sa existe spatiu suficient între elementele mobile ale echipamentelor de munca si elementele fixe sau mobile din spatiul de munca si ca toata energia ori substanta utilizata sau produsa sa poata sa fie furnizata si/sau evacuata de maniera sigura.
1.2. Montarea si demontarea echipamentelor de munca trebuie sa fie realizate de maniera sigura, în special prin respectarea instructiunilor furnizate de fabricant.
1.3. Echipamentele de munca care, în timpul utilizarii, pot sa fie expuse descarcarilor electrice trebuie sa fie protejate prin dispozitive sau cu masuri adecvate împotriva efectelor trasnetului.

2. Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca mobile, cu sau fara autopropulsie

2.1. Conducerea echipamentelor de munca autopropulsate este rezervata numai lucratorilor care au fost instruiti adecvat pentru conducerea sigura a acestora.
2.2. Daca un echipament de munca este manevrat într-o zona de munca, trebuie sa fie stabilite si respectate reguli de circulatie adecvate.
2.3. Trebuie sa fie luate masuri organizatorice pentru a evita ca lucratorii care se deplaseaza pe jos sa nu se gaseasca în zona de operare a echipamentelor de munca autopropulsate. Daca prezenta lucratorilor care se deplaseaza pe jos este necesara pentru buna executare a lucrarilor, trebuie sa fie luate masuri adecvate pentru a evita ca acestia sa fie accidentati de catre echipamente.
2.4. Transportul lucratorilor pe echipamentele de munca mobile actionate mecanic nu este autorizat decât daca au fost prevazute amplasamente sigure în acest scop. Daca lucrarile trebuie sa fie efectuate în timpul deplasarii, viteza trebuie sa fie adaptata, în functie de cât este necesar.
2.5. Echipamentele de munca mobile prevazute cu un motor cu ardere interna nu trebuie sa fie utilizate în zonele de munca daca nu este garantata o cantitate suficienta de aer, astfel încât sa nu existe riscuri pentru securitatea si sanatatea lucratorilor.

3. Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor

3.1. Observatii generale
3.1.1. Echipamentele de munca demontabile sau mobile folosite la ridicarea sarcinilor trebuie sa fie utilizate de asa maniera încât sa garanteze stabilitatea echipamentului de munca pe durata utilizarii în toate conditiile previzibile, luându-se în considerare natura solului.
3.1.2.
3.1.2.1. Ridicarea lucratorilor nu este permisa decât cu echipamente de munca si dispozitive prevazute în acest scop.
3.1.2.2. Fara a se aduce atingere prevederilor art. 6 din Legea securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006, în mod exceptional, echipamentele neprevazute pentru ridicarea lucratorilor pot sa fie utilizate în acest scop, cu conditia sa fie luate masuri adecvate pentru a se asigura securitatea, în conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale care prevad o supraveghere corespunzatoare.
3.1.2.3. În timpul prezentei lucratorilor pe echipamentul de munca folosit pentru ridicarea sarcinilor, la postul de conducere trebuie sa fie asigurata prezenta permanenta. Lucratorii care sunt ridicati trebuie sa dispuna de un mijloc de comunicare sigur. Trebuie sa fie prevazuta evacuarea acestora în caz de pericol.
3.1.3. Doar daca acest lucru nu este necesar pentru buna desfasurare a lucrarilor, trebuie sa fie luate masuri pentru ca lucratorii sa nu fie prezenti sub sarcinile suspendate. Este interzisa deplasarea sarcinilor suspendate deasupra locurilor de munca neprotejate în care lucratorii sunt prezenti în mod curent. În aceasta eventualitate, daca buna desfasurare a lucrarilor nu poate fi asigurata în alt mod, trebuie sa fie elaborate si aplicate proceduri adecvate.
3.1.4. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie alese în functie de sarcinile care se manipuleaza, distantele dintre punctele de prindere ale acestora, dispozitivele de prindere si conditiile atmosferice, tinându-se seama de modul si de configuratia de legare. Ansamblurile dispozitivelor de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie marcate vizibil pentru a permite utilizatorului sa le cunoasca caracteristicile, atunci când acestea nu sunt demontate dupa utilizare.
3.1.5. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie depozitate de asa maniera încât sa se garanteze ca acestea nu se vor deteriora sau degrada.
3.2. Echipamente de munca folosite la ridicarea sarcinilor neghidate
3.2.1. Daca doua sau mai multe echipamente de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate sunt instalate sau montate la un loc de munca astfel încât câmpul lor de actiune se intersecteaza, trebuie sa fie luate masuri adecvate pentru a se preveni ciocnirea între sarcini si/sau între elemente ale echipamentelor de munca.
3.2.2. În timpul utilizarii unui echipament de munca mobil folosit pentru ridicarea sarcinilor neghidate trebuie sa fie luate masuri adecvate pentru a se preveni bascularea, rasturnarea si, daca este cazul, deplasarea si alunecarea acestuia. Trebuie sa fie verificata executarea corespunzatoare a acestor masuri.
3.2.3. Daca operatorul unui echipament de munca folosit la ridicarea sarcinilor neghidate nu poate observa întregul traseu al sarcinii nici direct, nici prin intermediul unor dispozitive auxiliare care furnizeaza informatiile necesare, atunci o persoana competenta trebuie sa fie desemnata sa comunice cu operatorul pentru a-l ghida si trebuie sa fie luate masuri organizatorice pentru a se evita ciocnirile sarcinilor susceptibile sa puna în pericol lucratorii.
3.2.4. Lucrarile trebuie sa fie organizate de asa maniera încât atunci când lucratorul agata sau desprinde o sarcina cu mâna, aceste operatii sa poata fi efectuate în conditii de securitate deplina, în special prin pastrarea de catre acest lucrator a comenzilor directe sau indirecte ale echipamentului.
3.2.5. Toate operatiunile de ridicare trebuie sa fie planificate corect, supravegheate de o maniera adecvata si efectuate astfel încât sa protejeze securitatea lucratorilor. În special, daca o sarcina trebuie sa fie ridicata simultan de doua sau mai multe echipamente de munca folosite la ridicarea sarcinilor neghidate, trebuie sa fie stabilita si aplicata o procedura pentru a se asigura buna coordonare a operatorilor.
3.2.6. Daca echipamentele de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate nu pot retine sarcinile în cazul unei defectari partiale sau totale a sistemului de alimentare cu energie, trebuie sa fie luate masuri adecvate pentru a se evita expunerea lucratorilor la riscurile corespunzatoare. Sarcinile suspendate nu trebuie lasate fara supraveghere, cu exceptia cazului în care accesul în zona periculoasa este împiedicat si daca sarcina a fost agatata si este mentinuta în conditii de securitate deplina.
3.2.7. Utilizarea în aer liber a echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate trebuie interzisa atunci când conditiile meteorologice se deterioreaza pâna la punctul în care se pericliteaza utilizarea în conditii de securitate a acestora, expunând astfel lucratorii la riscuri. Pentru a se evita riscurile pentru lucratori trebuie sa fie luate masuri adecvate de protectie, destinate în special împiedicarii rasturnarii echipamentului de munca.

4. Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca puse la dispozitie pentru lucrari temporare la înaltime

4.1. Dispozitii generale
4.1.1.
4.1.1.1. Daca, în aplicarea prevederilor art. 7 din Legea securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006 si ale art. 3 din hotarâre, lucrarile temporare la înaltime nu pot sa fie executate de o maniera sigura si în conditii ergonomice adecvate de pe o suprafata adecvata, trebuie sa fie alese cele mai potrivite echipamente de munca pentru a se asigura si a se mentine conditii de munca sigure. Trebuie sa se acorde prioritate masurilor de protectie colectiva în raport cu masurile de protectie individuala. Dimensionarea echipamentului de munca trebuie sa fie adaptata la natura lucrarilor care urmeaza sa fie executate si a constrângerilor previzibile si sa permita circulatia fara pericol.
4.1.1.2. Cel mai potrivit mijloc de acces la posturile de lucru temporare la înaltime trebuie sa fie ales în functie de frecventa de circulatie, de înaltimea la care trebuie sa se ajunga si de durata de utilizare. Alegerea facuta trebuie sa permita evacuarea în caz de pericol iminent. Trecerea, într-un sens sau în altul, între mijlocul de acces si platforme, plansee sau pasarele nu trebuie sa creeze riscuri suplimentare de cadere.
4.1.2. Scarile nu pot sa fie utilizate ca posturi de lucru la înaltime decât în conditiile în care sau tinând cont de pct. 4.1.1 utilizarea altor echipamente de munca mai sigure nu se justifica din cauza nivelului redus de risc si din cauza fie a duratei scurte de utilizare, fie a caracteristicilor existente ale locului de munca respectiv, care nu se pot modifica de catre angajator.
4.1.3. Tehnicile de acces si de pozitionare cu ajutorul frânghiilor nu pot sa fie utilizate decât în conditiile în care, tinând seama de evaluarea riscului, lucrarea în cauza poate sa fie executata de o maniera sigura si în care utilizarea unui alt echipament de munca mai sigur nu este justificata. Tinându-se cont de evaluarea riscului si în special în functie de durata lucrarilor si de constrângerile de natura ergonomica, trebuie sa fie prevazut un scaun dotat cu accesoriile corespunzatoare.
4.1.4. În functie de tipul de echipament de munca selectat pe baza dispozitiilor punctelor precedente, trebuie sa fie luate masurile adecvate de reducere a riscurilor pentru lucratori, inerente respectivului tip de echipament. Daca este necesar trebuie sa fie prevazuta instalarea dispozitivelor de protectie împotriva caderilor. Aceste dispozitive trebuie sa aiba o structura corespunzatoare si sa fie suficient de solide pentru a împiedica sau opri caderile de la înaltime si a preveni, în masura în care este posibil, ranirea corporala a lucratorilor. Dispozitivele de protectie colectiva pentru evitarea caderilor nu pot sa fie întrerupte decât în punctele de acces ale unei schele sau ale unei scari.
4.1.5. Când executarea unei anumite lucrari necesita îndepartarea temporara a unui dispozitiv de protectie colectiva împotriva caderilor, trebuie sa se ia masuri de securitate compensatorii eficiente. Lucrarea nu poate sa fie efectuata fara adoptarea prealabila a acestor masuri. Odata ce lucrarea respectiva este terminata, definitiv sau temporar, dispozitivele de protectie colectiva trebuie sa fie remontate pentru a se evita caderile.
4.1.6. Lucrarile temporare la înaltime pot sa fie efectuate numai atunci când conditiile meteorologice nu pericliteaza securitatea si sanatatea lucratorilor.
4.2. Dispozitii specifice de utilizare a scarilor
4.2.1. Scarile trebuie sa fie amplasate de asa maniera încât sa se asigure stabilitatea lor în timpul utilizarii. Scarile portabile se sprijina pe un suport stabil, rezistent, de dimensiuni adecvate si imobil, astfel încât treptele sa ramâna în pozitie orizontala. Scarile suspendate sunt fixate de o maniera sigura si, cu exceptia scarilor din frânghie, în asa fel încât sa nu poata fi deplasate si sa fie evitate orice miscari de balans.
4.2.2. Alunecarea picioarelor scarilor portabile trebuie sa fie împiedicata în timpul utilizarii fie prin fixarea partii superioare sau inferioare a lonjeroanelor, fie prin dispozitive antiderapante sau prin orice alte solutii cu eficacitate echivalenta. Scarile de acces trebuie sa fie de o lungime suficienta, astfel încât acestea sa se prelungeasca dincolo de nivelul de acces, cu exceptia cazului în care au fost luate alte masuri pentru a se garanta o fixare sigura. Scarile compuse din mai multe elemente asamblate, cum ar fi scarile articulate sau scarile culisante, trebuie sa fie utilizate de asa maniera încât imobilizarea diferitelor elemente unele în raport de altele sa fie asigurata. Scarile mobile trebuie sa fie imobilizate înainte de urcarea pe acestea.
4.2.3. Scarile trebuie sa fie utilizate de asa maniera încât sa permita lucratorilor sa dispuna, în orice moment, de o prindere cu mâna si de un sprijin sigur. În special, daca o greutate trebuie transportata manual pe scara, aceasta nu trebuie sa împiedice mentinerea unei prinderi cu mâna sigure.
4.3. Dispozitii specifice de utilizare a schelelor
4.3.1. Atunci când breviarul de calcul al schelei alese nu este disponibil sau când configuratiile structurale avute în vedere nu sunt prevazute de acesta, trebuie sa fie realizat un calcul de rezistenta si de stabilitate, cu exceptia cazului în care schela este asamblata în conformitate cu o configuratie standard general recunoscuta.
4.3.2. În functie de complexitatea schelei alese, un plan de montare, de utilizare si de demontare trebuie sa fie întocmit de catre o persoana competenta. Acest plan poate avea forma unui plan general, completat cu elemente referitoare la detaliile specifice ale schelei în cauza.
4.3.3. Elementele de sprijin ale unei schele trebuie sa fie protejate împotriva pericolului de alunecare fie prin fixare pe suprafata de sprijin, fie printr-un dispozitiv antiderapant sau alt mijloc cu eficacitate echivalenta, iar suprafata de sprijin trebuie sa aiba o capacitate portanta suficienta. Stabilitatea schelei trebuie sa fie asigurata. Deplasarea inopinata a schelelor mobile în timpul lucrului la înaltime trebuie sa fie prevenita prin intermediul dispozitivelor adecvate.
4.3.4. Dimensiunile, forma si dispunerea planseelor unei schele trebuie sa fie adecvate naturii lucrarii care urmeaza sa fie executata si adaptate la sarcinile ce urmeaza a fi suportate si sa permita lucrul si circulatia de o maniera sigura. Planseele unei schele trebuie sa fie montate de asa maniera încât componentele sa nu poata sa se deplaseze în cazul unei utilizari normale. Niciun gol periculos nu trebuie sa existe între componentele planseelor si dispozitivele verticale de protectie colectiva împotriva caderii.
4.3.5. Atunci când anumite parti ale unei schele nu sunt gata de întrebuintare, ca de exemplu în timpul montarii, demontarii sau modificarilor, aceste parti trebuie semnalizate cu ajutorul unor semnale de avertizare a pericolului general, în conformitate cu dispozitiile nationale care transpun Directiva 92/58/CEE, si trebuie delimitate în mod corespunzator prin obstacole fizice care sa împiedice accesul în zona periculoasa.
4.3.6.
4.3.6.1. Schelele nu pot sa fie montate, demontate sau modificate substantial decât sub supravegherea unei persoane competente si de catre lucratori care au fost instruiti adecvat si conform operatiilor avute în vedere, care se refera la riscurile specifice în conformitate cu art. 10 din hotarâre, si vizând în special:
a) întelegerea planului de montare, de demontare si de modificare a schelei în cauza;
b) securitatea în timpul montajului, al demontajului si al modificarii schelei în cauza;
c) masurile de prevenire a riscurilor de cadere a persoanelor sau a obiectelor;
d) masurile de securitate în cazul schimbarii conditiilor meteorologice care ar putea afecta negativ securitatea schelei în cauza;
e) conditiile în materie de sarcini admise;
f) orice alt risc pe care operatiile de montare, de demontare si de modificare îl pot cuprinde.
4.3.6.2. Persoana care supravegheaza si lucratorii implicati trebuie sa aiba la dispozitie planul de montare, de utilizare si de demontare mentionat la pct. 4.3.2, în special orice instructiuni pe care le-ar putea cuprinde.
4.4. Dispozitii specifice de utilizare a tehnicilor de acces si de pozitionare cu ajutorul frânghiilor
4.4.1. La utilizarea tehnicilor de acces si de pozitionare cu ajutorul frânghiilor trebuie respectate urmatoarele conditii:
a) sistemul trebuie sa cuprinda cel putin doua frânghii ancorate separat, una constituind mijlocul de acces, de coborâre si de sprijin (frânghia de lucru), iar cealalta, mijlocul de asigurare (frânghia de securitate);
b) lucratorii trebuie sa fie dotati cu o centura complexa adecvata, sa o utilizeze si sa fie legati prin intermediul acesteia de frânghia de securitate;
c) frânghia de lucru trebuie sa fie prevazuta cu un mecanism de coborâre sau de urcare sigur si sa cuprinda un sistem autoblocant care sa împiedice caderea utilizatorului în cazul în care acesta pierde controlul miscarilor. Frânghia de securitate trebuie sa fie echipata cu un dispozitiv mobil de oprire a caderii, care însoteste lucratorul în timpul deplasarii;
d) uneltele si celelalte accesorii pe care le utilizeaza un lucrator trebuie sa fie legate de centura complexa sau de scaunul lucratorului ori sa fie atasate printr-un alt mijloc adecvat;
e) lucrul trebuie sa fie corect organizat si supravegheat, astfel încât lucratorul sa poata sa primeasca imediat primul ajutor în caz de accident;
f) lucratorii în cauza trebuie, în conformitate cu art. 10 din hotarâre, sa beneficieze de o instruire adecvata si specifica operatiilor avute în vedere, în special în privinta procedurilor de salvare.
4.4.2. În conditii exceptionale în care, tinând cont de evaluarea riscurilor, utilizarea unei a doua frânghii ar conduce la un lucru mai periculos, poate fi permisa utilizarea unei singure frânghii în conditiile în care au fost luate masurile adecvate pentru asigurarea securitatii, în conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale.

HOTARÂRE Nr. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate în munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor împotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicata, si al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006,

Guvernul României adopta prezenta hotarâre.

CAP. 1
Dispozitii generale

SECTIUNEA 1
Obiectul de reglementare si domeniul de aplicare

ART. 1
Prezenta hotarâre stabileste cerintele minime pentru protectia lucratorilor împotriva riscurilor pentru securitatea si sanatatea lor, care provin sau pot proveni din efectele agentilor chimici prezenti la locul de munca ori ca rezultat al oricarei activitati profesionale care implica agenti chimici.
ART. 2
Legea securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006 se aplica în totalitate întregului domeniu prevazut la art. 1.
ART. 3
În cazul prezentei substantelor cancerigene si mutagene la locul de munca, prevederile prezentei hotarâri se aplica cu respectarea prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 1.093/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca.
ART. 4
(1) Cerintele minime de securitate si sanatate în munca prevazute de prezenta hotarâre se aplica în cazul în care agentii chimici periculosi sunt prezenti sau pot fi prezenti la locul de munca, cu respectarea prevederilor privind masurile de protectie împotriva radiatiilor ionizante aplicabile agentilor chimici, conform legislatiei nationale elaborate de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, în temeiul Legii nr. 111/1996 privind desfasurarea în siguranta, reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor nucleare, republicata, si armonizate cu directivele adoptate în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice.
(2) La transportul agentilor chimici periculosi, prevederile prezentei hotarâri se aplica cu respectarea dispozitiilor mai favorabile protectiei sanatatii si securitatii lucratorilor în munca din legislatia nationala armonizata cu:
a) Directiva 96/49/CE privind apropierea legislatiilor statelor membre referitoare la transportul feroviar de marfuri periculoase, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L nr. 235/1996; din Ordonanta Guvernului nr. 49/1999 privind transportul marfurilor periculoase pe calea ferata, aprobata cu modificari prin Legea nr. 788/2001; Hotarârea Guvernului nr. 323/2000 privind stabilirea componentei, atributiilor si regulamentului de organizare si functionare ale Comitetului interministerial pentru transportul marfurilor periculoase pe calea ferata; Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 891/2003 pentru stabilirea unor reguli privind transportul marfurilor periculoase pe calea ferata; Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 2.224/2004 pentru stabilirea unor reguli privind transportul marfurilor periculoase pe calea ferata; Ordonanta Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind transportul pe caile ferate din România, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 110/2006; si Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 644/2005 pentru stabilirea unor reguli privind transportul marfurilor periculoase pe calea ferata;
b) Directiva 2002/59 privind crearea unui sistem comunitar de urmarire si de informarea traficului navelor si de abrogare a Directivei Consiliului 93/75/CEE, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L nr. 208/2002; din Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 389/2006 pentru aprobarea sistemului de inspectii obligatorii la navele de tip feribot Ro-Ro, precum si la navele de pasageri de mare viteza care opereaza în serviciu regulat;
c) Directiva 94/55/CE privind apropierea legislatiilor statelor membre referitoare la transportul rutier al marfurilor periculoase, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L nr. 319/1994; din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 102/2006; Ordonanta Guvernului nr. 48/1999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase, aprobata cu modificari prin Legea nr. 122/2002 si prin Hotarârea Guvernului nr. 1.374/2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizata în traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) codul IMDG – codul maritim international al marfurilor periculoase în vigoare, Codul IBC – lista internationala a Organizatiei Maritime Internationale, denumita în continuare OMI, cu reglementarile referitoare la constructia si echipamentul navelor care transporta produse chimice periculoase în vrac si Codul IGC – lista internationala a OMI, cu reglementarile referitoare la constructia si echipamentul navelor care transporta gaze lichefiate în vrac;
e) Acordul european privind transportul international al marfurilor periculoase pe caile navigabile interioare si Regulamentul privind transportul intern al substantelor periculoase pe Rin, astfel cum sunt incluse în dreptul comunitar;
f) instructiunile tehnice pentru transportul marfurilor periculoase în conditii de siguranta, emise de Organizatia Internationala a Aviatiei Civile.

SECTIUNEA a 2-a
Definitii

ART. 5
În întelesul prezentei hotarâri, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
1. agent chimic – orice element sau compus chimic, singur ori în amestec, în stare naturala sau fabricat, utilizat ori eliberat, inclusiv sub forma de deseuri, prin orice activitate profesionala, fie ca este produs intentionat sau nu, fie ca este introdus pe piata ori nu;
2. agent chimic periculos:
a) orice agent chimic care întruneste criteriile de clasificare ca substanta periculoasa în conformitate cu anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 490/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, fie ca acea substanta este clasificata în temeiul hotarârii mentionate sau nu, cu exceptia substantelor care întrunesc numai criteriile de clasificare ca substante periculoase pentru mediu;
b) orice agent chimic care întruneste criteriile de clasificare ca preparat periculos în sensul Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 92/2003, fie ca acel preparat este clasificat în temeiul hotarârii mentionate sau nu, cu exceptia acelor preparate care întrunesc numai criteriile de clasificare ca preparate periculoase pentru mediu;
c) orice agent chimic care, desi nu întruneste criteriile de clasificare ca fiind periculos în conformitate cu prevederile mentionate la lit. a) si b), poate prezenta un risc pentru securitatea si sanatatea lucratorilor datorita proprietatilor sale fizico-chimice, chimice sau toxicologice si a modului în care este utilizat sau este prezent la locul de munca, inclusiv orice agent chimic caruia i s-a atribuit o valoare limita de expunere profesionala potrivit prevederilor art. 6 – 10;
3. activitate care implica agenti chimici – orice proces de munca în care sunt utilizati sau se intentioneaza sa se utilizeze agenti chimici, în orice proces, inclusiv producerea, manipularea, depozitarea, transportul ori eliminarea si tratarea, sau orice asemenea proces de munca din care rezulta agenti chimici;
4. valoare limita de expunere profesionala – daca nu se specifica altfel, limita mediei ponderate în functie de timp a concentratiei unui agent chimic în aerul zonei în care respira un lucrator, pentru o perioada de referinta specificata, pentru 8 ore sau pentru un termen scurt de maximum 15 minute;
5. valoare limita biologica – limita concentratiei, în mediul sau biologic de referinta, a unui agent chimic relevant, a metabolitului sau ori a unui indicator al efectului;
6. supraveghere a sanatatii – evaluarea medicala a unui lucrator pentru a se determina starea sanatatii acelui individ, în relatie cu expunerea la agenti chimici specifici în munca;
7. pericol – proprietatea intrinseca, cu potential de a dauna, a unui agent chimic;
8. risc – probabilitatea ca potentialul de a dauna sa produca efecte în conditiile utilizarii si/sau expunerii.
ART. 6
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei informeaza organizatiile lucratorilor si ale angajatorilor cu privire la valorile limita de referinta privind expunerea profesionala, care sunt stabilite la nivelul Comisiei Europene.

SECTIUNEA a 3-a
Valori limita de expunere profesionala si valori limita biologice

ART. 7
(1) Pentru orice agent chimic pentru care este stabilita la nivelul Uniunii Europene o valoare limita de referinta privind expunerea profesionala, se stabileste o valoare limita obligatorie nationala de expunere profesionala, tinând cont de valoarea limita existenta la nivel comunitar.
(2) Pentru orice agent chimic pentru care este stabilita la nivel comunitar o valoare limita obligatorie de expunere profesionala, se stabileste o valoare limita obligatorie nationala de expunere profesionala corespondenta, tinând cont, în acest sens, de valoarea limita comunitara, fara a o depasi.
(3) Valorile limita obligatorii nationale de expunere profesionala ale agentilor chimici, prevazute la alin. (1) si (2), reflecta factorii de utilitate pentru a asigura sanatatea lucratorilor la locul de munca si sunt prevazute în anexa nr. 1. Aceste valori limita se stabilesc potrivit art. 44 si, împreuna cu datele stiintifice si tehnice relevante, sunt comunicate Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
ART. 8
(1) Pentru orice agent chimic pentru care se stabileste o valoare limita biologica obligatorie la nivel comunitar, se stabileste o valoare limita biologica obligatorie nationala, bazata pe valoarea limita a Uniunii Europene, fara sa o depaseasca.
(2) Valorile limita biologice obligatorii nationale, prevazute la alin. (1), se stabilesc pe baza unei evaluari stiintifice si a tehnicilor de masurare disponibile, reflecta factorii de utilitate pentru a asigura sanatatea lucratorilor la locul de munca si sunt prevazute în anexa nr. 2. Aceste valori limita se stabilesc potrivit art. 44 si, împreuna cu datele stiintifice si tehnice relevante, sunt comunicate Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
ART. 9
În cazul în care sunt revizuite sau introduse, dupa caz, valorile limita nationale pentru un agent chimic prevazute la art. 7 si 8, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei informeaza Comisia Europeana si statele membre despre acest lucru si despre datele stiintifice si tehnice relevante.
ART. 10
Metode standardizate de masurare si evaluare a concentratiilor din aer la locul de munca în legatura cu valorile limita de expunere profesionala se stabilesc în conformitate cu recomandarile practice elaborate de Comisia Europeana.

CAP. 2
Obligatiile angajatorilor

SECTIUNEA 1
Determinarea si evaluarea riscului implicat de agentii chimici periculosi

ART. 11
(1) În îndeplinirea obligatiei sale de a asigura sanatatea si securitatea lucratorilor în cadrul oricarei activitati care implica agenti chimici periculosi, angajatorul ia masurile preventive necesare, prevazute la art. 7 alin. (1) – (3) din Legea nr. 319/2006, si include masurile prevazute în prezenta hotarâre.
(2) Angajatorul trebuie sa se asigure ca riscul pentru securitatea si sanatatea lucratorilor în procesul de munca, indus de un agent chimic periculos, este eliminat sau redus la minimum. Este obligatorie respectarea valorilor limita de expunere profesionala la agenti chimici în mediul de munca, prevazute în anexa nr. 1, si valorile limita biologice tolerabile de lucratori, prevazute în anexa nr. 2, cu mentinerea concentratiilor agentilor chimici la cel mai scazut nivel posibil.
(3) Valorile limita prevazute la alin. (1) reprezinta valori maxime admise.
ART. 12
(1) Angajatorul, în îndeplinirea obligatiilor stabilite în art. 7 alin. (4) si în art. 12 alin. (1) din Legea nr. 319/2006, trebuie sa determine existenta oricarui agent chimic periculos la locul de munca.
(2) În cazul în care se constata prezenta agentilor economici periculosi la locul de munca, angajatorul trebuie sa evalueze orice risc referitor la securitatea si sanatatea lucratorilor, care decurge din prezenta acestor agenti chimici, luând în considerare:
a) proprietatile lor periculoase;
b) informatiile puse la dispozitie de furnizor referitoare la securitatea si sanatatea lucratorilor, cum ar fi fisele tehnice de securitate, în conformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 490/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) nivelul, tipul si durata expunerii;
d) conditiile în care se desfasoara lucrul în prezenta unor astfel de agenti, inclusiv cantitatile acestora;
e) valorile limita de expunere profesionala sau valorile limita biologice nationale;
f) efectul masurilor preventive luate sau care urmeaza sa fie luate;
g) concluziile care rezulta în urma supravegherii starii de sanatate deja efectuate, atunci când sunt disponibile.
(3) Angajatorul trebuie sa obtina informatii suplimentare necesare pentru evaluarea riscului de la furnizorul agentilor chimici periculosi sau din alte surse disponibile. Daca este cazul, aceste informatii trebuie sa contina evaluarea specifica privind riscul pentru utilizatori, stabilit pe baza prevederilor legislatiei nationale aplicabile, armonizata cu legislatia comunitara cu privire la agentii chimici.
ART. 13
Angajatorul trebuie sa se afle în posesia unei evaluari a riscului, în conformitate cu art. 12 din Legea nr. 319/2006, si sa identifice ce masuri trebuie luate potrivit art. 12 – 24.
ART. 14
(1) Evaluarea riscului trebuie însotita de documente prezentate într-o forma adecvata, în conformitate cu legislatia si practica nationala, si poate include o justificare a angajatorului referitoare la faptul ca natura si amploarea riscurilor datorate agentilor chimici nu necesita o alta evaluare detaliata a riscului.
(2) Evaluarea riscului se actualizeaza, în special, daca s-au produs schimbari semnificative din cauza carora evaluarea ar fi depasita sau atunci când rezultatele supravegherii starii de sanatate fac necesar acest lucru.
(3) În evaluarea riscului trebuie incluse si anumite activitati în cadrul întreprinderii sau al unitatii, cum ar fi întretinerea, în timpul carora este previzibila aparitia unui risc de expunere semnificativ sau care, din alte cauze, pot avea efecte vatamatoare pentru securitate si sanatate, chiar dupa ce au fost luate toate masurile tehnice.
(4) În cazul activitatilor care implica expunerea la mai multi agenti chimici periculosi, riscul trebuie evaluat pe baza riscului prezentat de toti acesti agenti chimici în combinatie.
ART. 15
În cazul unei activitati noi care implica agenti chimici periculosi, procesul de munca trebuie sa înceapa numai dupa ce a fost realizata o evaluare a riscului acelei activitati si dupa luarea masurilor de prevenire identificate ca necesare.
ART. 16
Ghidurile practice care detaliaza prevederile referitoare la evaluarea riscurilor si la aplicarea masurilor de prevenire pentru diminuarea acestora vor fi elaborate în conformitate cu recomandarile practice ale Comisiei Europene.

SECTIUNEA a 2-a
Principii generale pentru prevenirea riscurilor asociate cu agentii chimici periculosi si pentru aplicarea prezentei hotarâri potrivit evaluarii de risc

ART. 17
Angajatorul este obligat sa ia masuri de eliminare sau de reducere la minimum a riscurilor pentru securitatea si sanatatea lucratorilor în procesele de munca în care sunt implicati agenti chimici periculosi, în special prin:
a) proiectarea si organizarea sistemelor de lucru la locul de munca;
b) dotarea cu echipament corespunzator pentru lucrul cu agentii chimici, elaborarea si implementarea procedurilor de întretinere, care sa asigure securitatea si sanatatea lucratorilor în procesul de munca;
c) reducerea la minimum a numarului de lucratori expusi sau care pot fi expusi;
d) reducerea la minimum a duratei si intensitatii de expunere;
e) masuri corespunzatoare de igiena;
f) reducerea cantitatii de agenti chimici prezenti la locul de munca la nivelul minim necesar pentru tipul de activitate respectiva;
g) proceduri adecvate de lucru care includ în special reglementari tehnice privind manipularea, depozitarea si transportul în conditii de siguranta la locul de munca ale agentilor chimici periculosi si ale deseurilor care contin asemenea agenti chimici.
ART. 18
(1) Daca rezultatele evaluarii riscurilor prevazute la art. 12 indica prezenta unui risc pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, se aplica masurile specifice de protectie, prevenire si supraveghere prevazute la art. 19 – 29 si la art. 38 – 42 din prezenta hotarâre.
(2) Daca rezultatele evaluarii riscurilor, conform art. 12, arata ca datorita cantitatii de agent chimic periculos prezent la locul de munca exista doar un risc redus pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, iar masurile luate în conformitate cu art. 11 alin. (1), art. 17 si art. 20 alin. (4) sunt suficiente pentru a diminua acel risc, atunci prevederile art. 19 – 29 si 38 – 42 nu se aplica.

SECTIUNEA a 3-a
Masuri specifice de protectie si prevenire

ART. 19
Angajatorul va asigura ca riscul pentru securitatea si sanatatea lucratorilor cauzat de prezenta la locul de munca a unui agent chimic periculos este eliminat sau redus la minimum.
ART. 20
(1) În aplicarea art. 9 se recurge de preferinta la substituire, prin care angajatorul evita utilizarea unui agent chimic periculos, înlocuindu-l cu un agent sau proces chimic care, în conditiile utilizarii, nu este periculos sau este mai putin periculos pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, dupa caz.
(2) Atunci când tipul activitatii nu permite eliminarea riscului prin substituire, tinând cont de activitatea si evaluarea riscului prevazute la art. 12 – 16, angajatorul asigura reducerea la minimum a riscului prin aplicarea masurilor de protectie si prevenire.
(3) În ordinea prioritatii, masurile prevazute la alin. (2) includ:
a) proiectarea unor procese de munca si control tehnic adecvate si utilizarea echipamentelor si materialelor potrivite, astfel încât sa se evite sau sa se reduca la minimum emiterea de agenti chimici periculosi care pot prezenta un risc pentru siguranta si sanatatea lucratorilor la locul de munca;
b) aplicarea unor masuri de protectie colectiva la sursa riscului, cum ar fi ventilatia adecvata si masurile potrivite de organizare;
c) aplicarea unor masuri de protectie individuala, inclusiv asigurarea echipamentului individual de protectie, daca expunerea nu poate fi prevenita prin alte mijloace.
(4) Ghidurile practice pentru aplicarea masurilor de protectie si prevenire în vederea reducerii riscului sunt elaborate potrivit art. 43.
ART. 21
Masurile prevazute la art. 20 sunt completate cu cele de supraveghere a starii de sanatate, conform art. 38 – 42, daca natura riscului o cere.
ART. 22
Daca nu demonstreaza clar prin alte mijloace de evaluare ca, în conformitate cu art. 20, au fost luate masuri adecvate de prevenire si protectie, angajatorul efectueaza masurarile necesare ale agentilor chimici care pot prezenta un risc pentru sanatatea lucratorului la locul de munca, în mod regulat si ori de câte ori se produce vreo schimbare a conditiilor care pot afecta expunerea lucratorilor la agenti chimici, în special cu privire la valorile limita de expunere profesionala.
ART. 23
(1) În îndeplinirea obligatiilor prevazute la art. 12 – 16 sau care decurg, pe cale de consecinta, din acestea, angajatorul tine seama de rezultatele procedurilor prevazute la art. 22.
(2) În situatia în care o valoare limita de expunere profesionala stabilita efectiv la nivel national a fost depasita, angajatorul ia masuri imediat, tinând cont de natura acelei limite, pentru a remedia situatia prin aplicarea masurilor preventive si de protectie.
ART. 24
(1) Pe baza evaluarii globale si a principiilor generale pentru prevenirea riscurilor prevazute la art. 11 alin. (1), art. 12 – 18 si la art. 20 alin. (4) angajatorul ia masuri tehnice si/sau organizatorice potrivite cu natura operatiunii, inclusiv depozitarea, manipularea si separarea agentilor chimici incompatibili, asigurând protectia lucratorilor împotriva riscurilor care decurg din proprietatile fizico-chimice ale agentilor chimici.
(2) Informatiile prevazute la alin. (1) sunt luate, în ordinea prioritatii, în special, pentru:
a) a preveni prezenta la locul de munca a concentratiilor periculoase ale substantelor inflamabile sau a cantitatilor periculoase de substante chimice instabile, în cazul în care natura muncii permite acest lucru;
b) a evita prezenta surselor de aprindere care pot da nastere unor incendii si explozii sau a conditiilor nefavorabile care pot determina ca substantele chimice instabile ori amestecurile de substante sa genereze efecte fizice daunatoare; si
c) a diminua efectele negative pentru sanatatea si securitatea lucratorilor în caz de incendiu sau explozie, din cauza aprinderii substantelor inflamabile, ori efectele fizice daunatoare care decurg din prezenta substantelor chimice instabile sau a amestecurilor de substante.
(3) Echipamentul de lucru si sistemele protectoare asigurate de angajator pentru protectia lucratorilor trebuie sa fie conforme cu prevederile legislatiei aplicabile cu privire la proiectare, productie si livrare, avându-se în vedere asigurarea sanatatii si securitatii.
(4) Masurile tehnice si/sau organizatorice luate de angajator trebuie sa ia în considerare si sa fie conforme cu clasificarea grupelor de echipamente în categorii prevazuta în anexa nr. I la Hotarârea Guvernului nr. 752/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii în atmosfere potential explozive, cu modificarile ulterioare.
(5) Angajatorul ia masuri pentru a asigura un control adecvat al instalatiilor, echipamentelor si masinilor sau pentru a pune la dispozitie echipamentul de eliminare a exploziilor ori de reducere a presiunii care ar putea genera o explozie.

SECTIUNEA a 4-a
Masuri aplicabile în cazul producerii de accidente, incidente sau urgente

ART. 25
În vederea protejarii securitatii si sanatatii lucratorilor împotriva accidentelor, incidentelor si urgentelor legate de prezenta unor agenti chimici periculosi la locul de munca, cu respectarea obligatiilor prevazute la art. 10 si 11 din Legea nr. 319/2006, angajatorul stabileste masuri sau planuri de actiune care pot fi aplicate atunci când se produce un asemenea eveniment, astfel încât sa fie luate masurile adecvate. Aceste masuri sau planuri de actiune trebuie sa includa orice exercitii de protectie adecvate, care vor fi efectuate la intervale regulate, precum si asigurarea mijloacelor adecvate de prim ajutor.
ART. 26
(1) În cazul în care are loc unul dintre evenimentele prevazute la art. 25, angajatorul ia imediat masuri pentru a reduce efectele evenimentului si a informa lucratorii interesati.
(2) Pentru a readuce situatia la normal, angajatorul trebuie:
a) sa aplice masurile necesare pentru remedierea situatiei cât mai rapid posibil;
b) sa permita sa lucreze în zona afectata numai lucratorilor care sunt indispensabili pentru efectuarea reparatiilor si a altor operatiuni necesare.
ART. 27
(1) Lucratorilor carora li se permite sa lucreze în zona afectata li se asigura îmbracaminte de protectie potrivita, echipament individual de protectie, echipament special de securitate si instalatiile pe care trebuie sa le utilizeze, atât timp cât situatia se mentine.
(2) Situatia prevazuta la art. 25 nu trebuie sa devina permanenta.
(3) Persoanelor neprotejate nu li se permite sa ramâna în zona afectata.
ART. 28
Cu respectarea prevederilor art. 10 si 11 din Legea nr. 319/2006, angajatorul ia masurile necesare pentru a asigura sistemul de avertizare si alte sisteme de comunicare necesare pentru a semnala existenta unui risc crescut pentru securitate si sanatate, pentru a permite o reactie adecvata si pentru a întreprinde imediat actiuni de remediere, precum si operatiuni de asistenta, evacuare si salvare, daca este nevoie.
ART. 29
(1) Angajatorul asigura disponibilitatea informatiilor cu privire la masurile aplicabile în caz de urgenta, care implica agenti chimici periculosi.
(2) Serviciile interne si externe competente în caz de accident si urgenta au acces la informatiile prevazute la alin. (1).
(3) Informatiile prevazute la alin. (1) includ:
a) notificarea prealabila a pericolelor legate de activitatea profesionala;
b) masurile de identificare a pericolelor;
c) masurile de precautie si procedurile pertinente, astfel încât serviciile de urgenta sa îsi poata pregati propriile proceduri de interventie si masuri de precautie; si
d) toate informatiile disponibile cu privire la pericolele concrete care apar sau pot aparea atunci când se produce un accident ori o situatie de urgenta;
e) informatii despre masurile de aplicare a acestui articol.

SECTIUNEA a 5-a
Informarea si instruirea lucratorilor

ART. 30
(1) Cu respectarea prevederilor art. 18, 22 si 23 din Legea nr. 319/2006, angajatorul se asigura ca lucratorilor sau reprezentantilor acestora li se furnizeaza:
a) datele obtinute în baza prevederilor art. 12 – 16 si informatii suplimentare ori de câte ori schimbari majore la locul de munca determina o modificare a acestor date;
b) informatii despre agentii chimici periculosi prezenti la locul de munca, cum ar fi denumirea acestor agenti, riscurile pentru securitate si sanatate, valorile limita de expunere profesionala, si prevederi legale;
c) instruire si informare privind precautiile necesare si actiunile ce trebuie întreprinse pentru a se proteja pe ei însisi si pe alti lucratori la locul de munca;
d) acces la orice fisa tehnica de securitate, asigurat de catre furnizor în conformitate cu cap. VIII din Normele metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 92/2003.
(2) Angajatorul se asigura ca informatia transmisa lucratorilor sau reprezentantilor acestora este:
a) furnizata într-un mod potrivit cu rezultatul evaluarii de risc prevazute la art. 12 – 16. Acesta poate merge de la comunicare orala pâna la instruirea si pregatirea individuala sustinute cu informatii scrise, în functie de natura si gradul de risc indicate de evaluarea ceruta de dispozitiile alin. (1);
b) actualizata astfel încât sa tina cont de modificarea conditiilor.
ART. 31
În cazul în care containerele si conductele pentru agenti chimici periculosi folositi la locul de munca nu sunt marcate în conformitate cu legislatia nationala privind etichetarea substantelor si preparatelor chimice periculoase si semnalizarea de securitate la locul de munca lipseste sau este necorespunzatoare, angajatorul, cu respectarea derogarilor prevazute în legislatia mentionata, ia masuri astfel încât continutul containerelor si conductelor, precum si natura acestui continut sa poata fi identificate clar.
ART. 32
Angajatorii pot obtine, la cerere, de la producator, furnizor sau de la oricare alta persoana care detine legal, toate informatiile despre agentii chimici periculosi, necesare pentru aplicarea art. 12, în masura în care Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 451/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare, nu prevad obligatia de a asigura informatii.
ART. 33
Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora privind problemele reglementate de prezenta hotarâre au loc potrivit art. 18 – 20 din Legea nr. 319/2006.

CAP. 3
Interdictii. Supravegherea starii de sanatate

SECTIUNEA I
Interdictii

ART. 34
Este interzisa producerea, fabricarea sau utilizarea la locul de munca a agentilor chimici prevazuti în anexa nr. 3, în conditiile prevazute în aceasta anexa pentru a preveni expunerea lucratorilor la riscurile pentru sanatate pe care le pot prezenta anumiti agenti chimici si/sau anumite activitati care implica agenti chimici.
ART. 35
(1) Se pot permite exceptari de la cerintele art. 34 în urmatoarele situatii:
a) pentru scopul exclusiv al cercetarii stiintifice si testarii, inclusiv al analizarii;
b) pentru activitatile menite sa elimine agentii chimici care sunt prezenti sub forma de produse secundare sau deseuri;
c) pentru producerea agentilor chimici prevazuti la art. 34 pentru a fi folositi ca produse intermediare si pentru utilizarea lor în acest mod.
(2) Expunerea lucratorilor la agentii chimici prevazuti în art. 34 trebuie sa fie prevenita, în special prin masuri care prevad ca producerea si cea mai rapida utilizare a acestor agenti chimici ca produse intermediare trebuie sa aiba loc într-un sistem închis unic, din care agentii chimici respectivi pot fi scosi numai în masura în care acest lucru este necesar pentru monitorizarea procesului sau întretinerea sistemului.
ART. 36
Când se permit derogari în temeiul art. 34, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei cere angajatorului sa prezinte urmatoarele date:
a) motivul pentru care se solicita derogarea;
b) cantitatea de agent chimic ce va fi folosita anual;
c) activitatile si/sau reactiile sau procesele implicate;
d) numarul lucratorilor care pot fi implicati;
e) masurile de persecutie prevazute pentru a se proteja securitatea si sanatatea lucratorilor implicati;
f) masurile tehnice si organizatorice luate pentru a preveni expunerea lucratorilor.
ART. 37
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei împreuna cu Ministerul Sanatatii Publice pot fi initiatori ai hotarârii care urmeaza sa modifice lista interdictiilor prevazute la art. 34, pentru a include si alti agenti chimici sau alte activitati, pe baza modificarilor aduse listei de interdictii stabilite de Consiliul Uniunii Europene.

SECTIUNEA a 2-a
Supravegherea starii de sanatate

ART. 38
(1) Cu respectarea prevederilor art. 26 si 27 din Legea nr. 319/2006, Ministerul Sanatatii Publice introduce masurile necesare pentru realizarea supravegherii adecvate a starii de sanatate a lucrarilor pentru care rezultatele evaluarii, prevazute la art. 12 – 16, indica un risc pentru sanatate. Aceste masuri, inclusiv cerintele specificate pentru dosarele de sanatate si expuneri, precum si disponibilitatea acestora, sunt introduse în conformitate cu prevederile legislatiei si practicii nationale.
(2) Supravegherea starii de sanatate, de ale carei rezultate se va tine seama la aplicarea masurilor de prevenire la respectivul loc de munca, se efectueaza acolo unde se îndeplinesc simultan urmatoarele conditii:
a) expunerea lucratorului la agentul chimic periculos este de asa natura încât se poate stabili o legatura între o boala identificabila sau un efect negativ al expunerii asupra sanatatii;
b) exista posibilitatea ca boala sau efectul sa apara în conditiile specifice de la locul de munca al lucratorului;
c) tehnica de investigare prezinta un risc scazut pentru lucratori.
(3) Suplimentar fata de prevederile alin. (1) si (2), pentru supravegherea starii de sanatate trebuie aplicate tehnici adecvate de detectare a semnelor bolii sau a efectului negativ al expunerii lucratorului la agentul chimic periculos.
(4) În situatia în care este stabilita o valoare limita biologica tolerabila obligatorie, astfel cum se prevede în anexa nr. 2, supravegherea starii de sanatate este o cerinta obligatorie în cazul desfasurarii unei activitati cu respectivul agent chimic periculos, potrivit metodelor din anexa respectiva.
(5) Lucratorii trebuie sa fie informati în legatura cu cerinta prevazuta la alin. (4) înainte de a li se atribui sarcina care implica riscul de expunere la agentul chimic periculos indicat.
ART. 39
(1) Întrebuintarea carbonatului bazic de plumb – ceruza, a sulfatului de plumb si a tuturor produselor continând acesti pigmenti este interzisa în orice lucrare de vopsitorie, cu exceptia vopsirii vagoanelor de cale ferata, a podurilor de cale ferata, a fundului dublu al vapoarelor, a picturii decorative. În aceste cazuri, carbonatul bazic de plumb, sulfatul de plumb si produsele care contin acesti pigmenti vor fi utilizate sub forma de pasta sau de vopsea gata preparata.
(2) Este interzisa vopsirea prin pulverizare cu oxid (miniu) de plumb.
(3) Este interzisa munca tinerilor sub 18 ani sau a femeilor la lucrarile de vopsit care comporta utilizarea carbonatului bazic de plumb, a sulfatului de plumb sau miniului de plumb si a tuturor produselor care contin acesti pigmenti.
ART. 40
Ministerul Sanatatii Publice stabileste masurile necesare pentru a se tine permanent evidenta actualizata a fiecarui lucrator a carui stare de sanatate este supravegheata potrivit cerintelor art. 38.
ART. 41
(1) Dosarele medicale cu privire la starea de sanatate si expunere trebuie sa contina un rezumat al rezultatelor supravegherii starii de sanatate si al tuturor datelor reprezentative obtinute prin monitorizarea expunerii persoanei respective la agentul chimic periculos.
(2) Monitorizarea biologica si cerintele conexe pot face parte din supravegherea starii de sanatate.
(3) Dosarele medicale cu privire la starea de sanatate si expunere trebuie tinute într-o forma corespunzatoare care sa permita consultarea lor ulterioara, respectându-se cerinta confidentialitatii.
(4) Copii ale dosarelor medicale sunt furnizate, la cerere, autoritatilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti.
(5) Lucratorul are acces, la cerere, la dosarele medicale de sanatate si expunere care îl privesc personal.
(6) În cazul în care o întreprindere îsi înceteaza activitatea, dosarele medicale de sanatate si expunere sunt puse la dispozitia autoritatilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti.
ART. 42
(1) Lucratorul este informat de medic sau de alta persoana cu calificarea necesara în legatura cu rezultatul care îl priveste personal, furnizându-i-se si informatii si recomandari cu privire la orice actiune de supraveghere a starii de sanatate care trebuie sa i se aplice dupa încetarea expunerii daca în urma supravegherii starii de sanatate se constata ca:
a) un lucrator sufera de o boala identificabila sau de pe urma unui efect negativ asupra sanatatii, pe care un medic sau un specialist în medicina muncii îi considera rezultatul expunerii la un agent chimic periculos la locul de munca; sau
b) a fost depasita o valoare limita biologica obligatorie.
(2) În cazurile prevazute la lit. a) si b) ale alin. (1), angajatorul realizeaza, simultan, urmatoarele:
a) revizuieste evaluarea riscului efectuata în baza art. 12;
b) revizuieste masurile luate pentru eliminarea sau reducerea riscului conform art. 11 alin. (1) si art. 17 – 24;
c) tine seama de sfaturile specialistului în medicina muncii, ale altei persoane cu calificarea necesara sau ale autoritatii de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, autoritate competenta în aplicarea tuturor masurilor necesare pentru a elimina sau reduce riscul conform art. 19 – 24, inclusiv de posibilitatea de a repartiza lucratorul respectiv la un post de munca în care nu exista riscul expunerii în continuare;
d) continua supravegherea starii de sanatate si revizuirea starii de sanatate a oricarui alt lucrator care a fost expus în acelasi mod. În astfel de cazuri, medicul competent sau specialistul în medicina muncii ori autoritatea teritoriala de sanatate publica implicata poate propune ca persoanele expuse sa fie supuse unui examen medical.
ART. 43
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Sanatatii Publice elaboreaza recomandari practice, cu referire la subiectele reglementate la art. 7 – 24 si la pct. 1 din anexa nr. 2, în conformitate cu recomandarile practice elaborate de Comisia Europeana.

CAP. 4
Dispozitii finale

ART. 44
(1) Pe baza informatiilor disponibile privind agentii chimici, inclusiv a datelor stiintifice si tehnice care exista, precum si a deciziilor Consiliului Uniunii Europene, valorile limita si ghidurile necesare în utilizare se stabilesc si, respectiv, se elaboreaza de catre o comisie formata din reprezentanti ai Ministerului Sanatatii Publice si ai Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, precum si din alti specialisti desemnati de catre acestea, dupa caz.
(2) Comisia prevazuta la alin. (1) îsi elaboreaza propriul regulament de organizare si functionare, care se aproba prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului sanatatii publice.
(3) Comisia prevazuta la alin. (1), când considera necesar si în mod fundamentat, poate propune institutiilor implicate si adoptarea altor dispozitii direct conexe.
ART. 45
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei împreuna cu Ministerul Sanatatii Publice asigura elaborarea reglementarilor si dispozitiilor administrative necesare pentru respectarea prezentei hotarâri.
ART. 46
(1) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei transmite Comisiei Europene textele dispozitiilor de drept intern deja adoptate sau în curs de adoptare în domeniul reglementat de prezenta hotarâre.
(2) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei informeaza Comisia Europeana la fiecare 5 ani în legatura cu implementarea prezentei hotarâri, indicând punctele de vedere ale angajatorilor si ale lucratorilor.
ART. 47
Anexele nr. 1 – 3 fac parte integranta din prezenta hotarâre.

*

Prezenta hotarâre transpune urmatoarele directive:
a) Directiva 98/24/CE privind protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea lor la agenti chimici în munca (a paisprezecea directiva specifica în sensul articolului 16 paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE), publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L nr. 131 din 5 mai 1998;
b) Directiva 91/322/CEE privind stabilirea valorilor limita cu caracter orientativ pentru aplicarea Directivei Consiliului 80/1107/CEE privind protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici, fizici si biologici în timpul lucrului, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L nr. 177 din 5 iulie 1991;
c) Directiva 2000/39/CE de stabilire a primei liste de valori limita orientative ale expunerii profesionale în aplicarea Directivei Consiliului 98/24/CE privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor împotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici la locul de munca, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L nr. 142 din 16 iunie 2000;
d) Directiva 2006/15/CE pentru stabilirea celei de a doua liste de valori limita orientative de expunere profesionala în aplicarea Directivei Consiliului 98/24/CE si pentru modificarea directivelor 91/322/CEE si 2000/39/CE, publicata în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) L nr. 38 din 9 februarie 2006.

PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU

Contrasemneaza:
Ministrul muncii,
solidaritatii sociale si familiei,
Gheorghe Barbu

Ministrul sanatatii publice,
Gheorghe Eugen Nicolaescu

Ministrul integrarii europene,
Anca Daniela Boagiu

ANEXA 1*)

*) Anexa nr. 1 este reprodusa în facsimil.

VALORI LIMITA OBLIGATORII NATIONALE
de expunere profesionala ale agentiilor chimici

______________________________________________________________________________
|Nr. | CAS | EINECS | Denumire | Valoare limita maxima |
|crt.| | | |_______________________|
| | | | | 8 ore | Termen |
| | | | | | scurt (15 |
| | | | | | minute) |
| | | | |___________|___________|
| | | | | mg/ | ppm | mg/ | ppm |
| | | | | mc | | mc | |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 1.| 75-07-0 | 200-836-8| Acetaldehida | 90| 50| 180| 100|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 2.| 628-63-7 | 211-047-3| Acetat de amil | 300| 56| 500| 94|
| | 626-38-0 | 210-946-8| Acetat de izoamil | | | | |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 3.| 140-11-4 | 205-399-7| Acetat de benzil | 50| 8| 80| 13|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 4.| 112-07-2 | 203-933-3| Acetat de 2-butoxietil P | 133| 20| 333| 50|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 5.| 123-86-4 | 204-658-1| Acetat de butil | 715| 150| 950| 200|
| | 110-19-0 | 203-745-1| Acetat de izobutil | | | | |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 6.| 111-15-9 | 203-839-2| Acetat de celosolv | | | | |
| | | | (2 etoxietil-acetat) P | 30| 5,6| 50| 9,3|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 7.| 141-78-6 | 205-500-4| Acetat de etil | 400| 111| 500| 139|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 8.| 108-84-9 | 203-621-7| Acetat de hexil secundar | 150| 25| 250| 42|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 9.| 123-92-2 | 204-662-3| Acetat de izopentil | 270| 50| 540| 100|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 10.| 79-20-9 | 201-185-2| Acetat de metil | 200| 63| 600| 188|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 11.| 110-49-6 | 203-772-9| Acetat de metil celosolv | | | | |
| | | | (2-metoxietil acetat) P | 25| 5| 50| 10|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 12.| 108-65-6 | 203-603-9| Acetat de 2-metoxi-1 | | | | |
| | | | metiletil P | 275| 50| 550| 100|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 13.| 626-38-0 | 210-946-8| Acetat de 1-metilbutil | 270| 50| 540| 100|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 14.| 628-63-7 | 211-047-3| Acetat de pentil | 270| 50| 540| 100|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 15.| 620-11-1 | – | Acetat de 3-pentil | 270| 50| 540| 100|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 16.| 109-60-4 | 203-686-1| Acetat de propil si | | | | |
| | | | izopropil | 400| 96| 600| 144|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 17.| 625-16-1 | – | Acetat de tert-amil | 270| 50| 540| 100|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 18.| 108-05-4 | 203-545-4| Acetat de vinil | 20| 6| 50| 14|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 19.| – | – | Acetil acetat de etil | 100| 19| 200| 38|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 20.| 67-64-1 | 200-662-2| Acetona | 1210| 500| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 21.| 75-86-5 | 200-909-4| Acetoncianhidrina P | 2| 0,6| 10| 2,9|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 22.| 75-05-8 | 200-835-2| Acetonitril P | 70| 40| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 23.| 64-19-7 | 200-580-7| Acid acetic | 25| 10| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 24.| 79-10-7 | 201-177-9| Acid acrilic | 5| 1,7| 10| 3,4|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 25.| 10035-10-6| 233-113-0| Acid bromhidric | – | – | 6,7| 2|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 26.| 107-92-6 | 203-532-3| Acid butiric | 15| 4| 30| 8|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 27.| 74-90-8 | 200-821-6| Acid cianhidric P | 0,30| 0,3| 1| 1|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 28.| 7647-01-0 | 231-595-7| Acid clorhidric | 8| 5| 15| 10|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 29.| 598-78-7 | 209-952-3| Acid 2-clorpropionic | 1| 0,2| 2| 0,4|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 30.| 75-99-0 | 200-923-0| Acid 2,2-diclorpropionic | 2| 0,3| 10| 1,7|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 31.| – | – | Acid diclorpropionic, | | | | |
| | | | sare de amoniu | 150| – | 200| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 32.| – | – | Acid diclorpropionic, | | | | |
| | | | sare de izopropilamina | 20| – | 50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 33.| – | – | Acid dimetilditiofosforic| 10| – | 15| |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 34.| 7664-39-3 | 231-634-8| Acid fluorhidric | 1,5| 1,8| 2,5| 3|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 35.| 64-18-6 | 200-579-1| Acid formic | 9| 5| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 36.| 7782-79-8 | 231-965-8| Acid hidrazoic | 1| – | 2| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 37.| 79-41-4 | 201-204-4| Acid metacrilic | 30| 8,5| 45| 13|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 38.| 79-11-8 | 201-178-4| Acid monocloracetic | – | – | 1| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 39.| 7697-37-2 | 231-714-2| Acid nitric | – | – | 2,6| 1|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 40.| 7664-38-2 | 231-633-2| Acid ortofosforic | 1| – | 2| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 41.| 144-62-7 | 205-634-3| Acid oxalic | 1| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 42.| 88-89-1 | 201-865-9| Acid picric | 0,1| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 43.| 79-09-4 | 201-176-3| Acid propionic | 31| 10| 62| 20|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 44.| 7664-93-9 | 231-639-5| Acid sulfuric si | | | | |
| | | | anhidrida sulfuroasa | 0,50| – | 1| |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 45.| 79-06-1 | 201-173-7| Acrilamida pC P | 0,03| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 46.| 141-32-2 | 205-480-7| Acrilat de n-butil | 11| 2| 53| 10|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 47.| 140-88-5 | 205-438-8| Acrilat de etil P | 30| 7| 80| 20|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 48.| 96-33-3 | 202-500-6| Acrilat de metil P | 20| 6| 30| 9|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 49.| 107-13-1 | 203-466-5| Acrilonitril pC P | 5| 2,3| 10| 4,6|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 50.| 107-02-8 | 203-453-4| Acroleina | 0,30| 0,1| 0,50| 0,2|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 51.| – | – | Agefor (etil-izobutil- | | | | |
| | | | ditiofosfat de amoniu) | 2| – | 6| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 52.| – | – | Alaclor (metaclor)[2- | | | | |
| | | | cloro-2,6 dietil-N- | | | | |
| | | | metoximetil)-acetanilida]| 20| – | 30| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 53.| 1596-84-5 | 216-485-9| Alar (hidrazida acidului | | | | |
| | | | succinic, tepacen) | 1| – | 3| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 54.| – | – | Alchil si aril clorsilani| 2| – | 3| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 55.| 107-18-6 | 203-470-7| Alcool alilic P | 4,8| 2| 12,1| 5|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 56.| 123-51-3 | 204-633-5| Alcool amilic si | | | | |
| | | | izoamilic | 100| – | 200| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 57.| 71-36-3 | 200-751-6| Alcool butilic | 100| 33| 200| 66|
| | 78-03-1 | – | Alcool izobutilic | | | | |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 58.| 112-30-1 | 203-956-9| Alcool decilic | 100| 15| 200| 30|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 59.| – | – | Alcooli dioxianici | 100| – | 150| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 60.| 64-17-5 | 200-578-6| Alcool etilic | 1900| 1000| 9500| 5000|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 61.| 98-00-0 | 202-626-1| Alcool furfurilic | 50| 12,5| 100| 25|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 62.| 111-70-6 | 203-897-9| Alcool heptilic | | | | |
| | | |(1-heptanol) | 150| 31,5| 250| 53|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 63.| 111-27-3 | 208-852-3| Alcool hexilic | 150| 36| 250| 60|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 64.| 108-11-2 | 203-551-7| Alcool metil-amilic | | | | |
| | | | (metil-izobutil-carbinol;| | | | |
| | | | 4 metil-2 pentanol) P | 60| – | 100| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 65.| 67-56-1 | 200-659-6| Alcool metilic P | 260| 200| – | 5|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 66.| 143-08-8 | 205-583-7| Alcool nonilic | 150| 25| 250| 42|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 67.| 111-87-5 | 203-917-6| Alcool octilic | 150| 28| 250| 47|
| | 123-96-6 | 204-667-0| Alcool izooctilic P | | | | |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 68.| 71-23-8 | 200-746-9| Alcool propilic | 200| 81| 500| 203|
| | 67-63-0 | 200-661-7| Alcool izopropilic | | | | |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 69.| 123-73-9 | 204-647-1| Aldehida n-butirica si | | | | |
| | | | izobutirica | – | – | 25| 9|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 70.| 107-20-0 | 203-472-8| Aldehida cloracetica | – | – | 3| 5000|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 71.| 309-00-2 | 206-215-8| Aldrin sau izodrin | | | | |
| | | | (1,2,3,4,10,10-hexaclor | | | | |
| | | | 1,4,4a,5,8, 8a-hexahidro-| | | | |
| | | | 1,4,5,8-diendodimetilen- | | | | |
| | | | naftalina) P | 0,20| – | 0,25| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 72.| 7429-90-5 | 231-072-3| Aluminiu si oxizi | | | | |
| | | | (pulberi) | 3| – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 73.| 7429-90-5 | 231-072-3| Aluminiu si oxizi | | | | |
| | | | (fumuri) | 1| – | 3| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 74.| 7664-41-7 | 231-635-3| Amoniac | 14| 20| 36| 50|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 75.| 108-24-7 | 203-564-8| Anhidrida acetica | 15| 3,6| 25| 6|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 76.| 1303-86-2 | 215-125-8| Anhidrida borica | 10| – | 15| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 77.| – | – | Anhidrida butirica | 1| – | 5| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 78.| 1314-56-3 | 215-236-1| Anhidrida fosforica | 0,50| – | 1,50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 79.| 85-44-9 | 201-607-5| Anhidrida ftalica | | | | |
| | | | (vapori si aerosoli de | | | | |
| | | | condensare) | 2| 0,3| 5| 0,8|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 80.| 108-31-6 | 203-571-6| Anhidrida maleica | 1| 0,25| 3| 0,75|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 81.| 62-53-3 | 200-539-3| Anilina P | 3| 0,80| 5| 1,30|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 82.| – | – | Anisidina | | | | |
| | | | (aminoanisoli o,m,p) P | 0,30| 0,06| 0,50| 0,1|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 83.| – | – | Antimolia | | | | |
| | | | (3,4,6,2′,3′,5′ hexaclor-| | | | |
| | | | dibenzen-sulfonamida) | 150| – | 250| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 84.| 7440-36-0 | 231-146-5| Antimoniu (stibiu) | 0,20| – | 0,50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 85.| 86-88-4 | 201-706-3| ANTU | | | | |
| | | | (alfa-naftil-tiouree) | 0,20| – | 0,60| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 86.| 7440-22-4 | 231-131-3| Argint – metal | 0,1| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 87.| 7440-22-4 | 231-131-3| Argint (compusi solubili | | | | |
| | | | exprimati ca Ag) | 0,01| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 88.| 7440-38-2 | 231-148-6| Arsen si compusi | | | | |
| | | | anorganici C | 0,01| – |0,100| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 89.| 1912-24-9 | 217-617-8| Atrazina | 1| – | 2| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 90.| 8052-42-4 | 232-490-9| Asfalt (fumuri) | 5| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 91.| 26628-22-8| 247-852-1| Azida de sodiu P | 0,1| – | 0,3| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 92.| – | – | Azonaftol AS-SW | 500| – | 1000| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 93.| 7440-39-3 | 231-149-1| Bariu (compusi solubili | | | | |
| | | | exprimati ca Ba) | 0,5| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 94.| 50-32-8 | 200-028-5| 3-4 benzpiren | | | | |
| | | | (benz(a)piren) | | | | |
| | | | Fp pC | – | – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 95.| 71-43-2 | 200-753-7| Benzen C P | 3,25| 1| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 96.| 92-87-5 | 202-199-1| Benzidina Fp C P | – | – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 97.| – | – | Benzine (carburanti) | 300| – | 500| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 98.| 93-89-0 | 202-284-3| Benzoat de etil | 200| 33| 300| 49|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
| 99.| – | – | Benzoxalona | 20| – | 50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|100.| 7440-41-7 | 231-150-7| Beriliu si compusi | | | | |
| | | | (exprimati în Be) pC |0,002| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|101.| – | – | Biocid ETA-3 (hexahidro- | | | | |
| | | | 1,3,5-trietanol-S- | | | | |
| | | | triazina) | – | – | 3| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|102.| – | – | Biocid PR (hexahidro- | | | | |
| | | | 1,3,5-tripropil-S- | | | | |
| | | | triazina) | – | – | 1| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|103.| – | – | Biocid TH (hexahidro- | | | | |
| | | | 1,3,5-trietil-S- | | | | |
| | | | triazina) | – | – | 0,40| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|104.| 124-38-9 | 204-696-9| Bioxid de carbon | 9000| 5000| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|105.| 7446-09-5 | 231-195-2| Bioxid de sulf | | | | |
| | | | (anhidrida sulfuroasa) | 5| 2| 10| 4|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|106.| 10049-04-4| 233-162-8| Bioxid de clor | 0,10| 0,04| 0,30| 0,11|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|107.| 542-88-1 | 208-832-8| Bis-cloro-metil-eter | | | | |
| | | | C Fp | – | – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|108.| 2179-59-1 | 218-550-7| Bisulfura de alil-propil | 10| 1,7| 20| 3,4|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|109.| – | – | Borazon (bentazon; | | | | |
| | | | basagran; 3-izopropil- | | | | |
| | | | (1H)-benzo-2,1,3, | | | | |
| | | | triadiazin-4-on-2,2 | | | | |
| | | | bioxid) | 5| – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|110.| – | – | Borazon sare de sodiu | 1| – | 2| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|111.| 7726-95-6 | 231-778-1| Brom | 0,7| 0,1| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|112.| 74-96-4 | 200-825-8| Bromura de etil | 400| 90| 500| 112|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|113.| 74-83-9 | 200-813-2| Bromura de metil P | 20| 5| 30| 7,5|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|114.| 74-95-3 | 200-824-2| Bromura de metilen | 10| 1,4| 50| 7|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|115.| 593-60-2 | 209-800-2| Bromura de vinil pC | 22| 5| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|116.| 106-99-0 | 203-450-8| Butadiena (1,3 divinil) | | | | |
| | | | pC | 22| 10| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|117.| 78-93-3 | 201-159-0| Butanona | 600| 200| 900| 300|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|118.| 109-73-9 | 203-699-2| Butilamina P | – | – | 15| 5|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|119.| 111-76-2 | 203-905-0| Butil celosolv | | | | |
| | | | (butil-glicol; | | | | |
| | | | butoxi-2-etanol) P | 150| 30| 250| 50|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|120.| – | – | Butilfosfati (di si tri) | 2| – | 5| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|121.| 2426-08-6 | 219-376-4| N-butil-glicidil-eter | | | | |
| | | | (BGE) | 100| 19| 200| 38|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|122.| – | – | Butil-eter-3 propilen- | | | | |
| | | | glicol (flotarom DF) | – | – | 22| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|123.| 111-76-2 | 203-905-0| 2-Butoxietanol P | 98| 20| 246| 50|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|124.| 98-51-1 | 202-675-9| Butil-toluen-tertiar | 45| 7,5| 60| 10|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|125.| 7440-43-9 | 231-152-8| Cadmiu si compusi | | | | |
| | | | (exprimati în Cd) pC | 0,05| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|126.| 76-22-2 | 200-945-0| Camfor | 1| 6| 3| 18|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|127.| – | – | Caragrad (terbumeton) | 0,50| – | 1| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|128.| 105-58-8 | 203-311-1| Carbonat de dietil | 700| 145| 1000| 207|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|129.| 497-19-8 | 207-838-8| Carbonat de sodiu | 1| – | 3| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|130.| – | – | Carbonetoxi-izocianat | – | – | 50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|131.| 105-60-2 | 203-313-2| epsilon-caprolactama | | | | |
| | | | (pulbere, vapori) | 10| – | 40| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|132.| 110-80-5 | 203-804-1| Celosolv (etil-glicol; | | | | |
| | | | etoxi-2-etanol) P | 20| 5| 40| 10|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|133.| 463-51-4 | 207-336-9| Cetena | 0,50| – | 1,50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|134.| 106-51-4 | 203-405-2| Chinona | 0,30| – | 0,40| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|135.| – | – | Chinoxalin-2,6-diclor | 50| – | 100| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|136.| 420-04-2 | 206-992-3| Cianamida P | 1| 0,58| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|137.| – | – | Cianuri si cianogeni | | | | |
| | | | (exprimati în CN) P | 0,50| – | 1| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|138.| 110-82-7 | 203-806-2| Ciclohexan | 700| 200| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|139.| 108-93-0 | 203-630-6| Ciclohexanol P | 100| 25| 200| 50|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|140.| 108-94-1 | 203-631-1| Ciclohexanona P | 40,8| 10| 81,6| 20|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|141.| – | – | Ciclohexanon-izo-oxima | | | | |
| | | | (caprolactama) | 5| – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|142.| 110-83-8 | 203-807-8| Ciclohexena | 700| 208| 1200| 357|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|143.| 106-87-6 | 203-437-7| Ciclohexen-dioxid-vinil | | | | |
| | | | pC P | 57| 10| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|144.| 108-91-8 | 203-629-0| Ciclohexilamina | 20| 5| 40| 10|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|145.| 542-92-7 | 208-835-4| Ciclopentadiena | 100| 35,5| 200| 75|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|146.| 12079-65-1| 235-142-4| Ciclopentadienil | | | | |
| | | | tricarbonil-mangan | 0,10| – | 0,30| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|147.| 75-19-4 | 200-847-8| Ciclopropan | 500| 290| 700| 407|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|148.| 7782-50-5 | 231-959-5| Clor | – | – | 1,5| 0,5|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|149.| 532-27-4 | 208-531-1| Clor acetofenona | – | – | 0,30| 0,05|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|150.| – | – | Cloral | 2| – | 3| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|151.| 106-47-8 | 203-401-0| Clor-anilina(p) P | 2| – | 5| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|152.| 108-90-7 | 203-628-5| Clor-benzen (mono) | 23| 5| 70| 15|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|153.| 74-97-5 | 200-826-3| Clor-brom metan | 700| 132| 1000| 189|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|154.| 506-77-4 | 208-052-8| Clor cian | – | – | 1| 0,4|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|155.| 57-74-9 | 200-349-0| Clordan (1,2,4,5,6,7,8,8,| | | | |
| | | | octaclor-3a,5,7,7a- | | | | |
| | | | tetrahidro-4,7 | | | | |
| | | | metanoindan) | 0,30| – | 0,60| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|156.| 75-45-6 | 200-871-9| Clorodifluorometan | 1600| 1000| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|157.| 53469-21-9| – | Clordifenil (42% clor) P | – | – | 1| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|158.| 11097-69-1| – | Clordifenil (54% clor) P | – | – | 0,50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|159.| – | – | alfaclor-izobutiraldehida| – | – | 20| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|160.| – | – | Clor-metil-6- | | | | |
| | | | clorbenzoxazolona | 15| – | 20| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|161.| – | – | Clor-naftalina | | | | |
| | | | (pâna la 3 Cl) P | – | – | 2| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|162.| – | – | Clor-naftalina | | | | |
| | | | (peste 3 Cl) P | – | – | 1| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|163.| 100-00-5 | 202-809-6| Clor-nitrobenzen (p) P | – | – | 1| 0,16|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|164.| 600-25-9 | 209-990-0| Clor-(1)- nitropropan 1 | 50| 10| 75| 15|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|165.| 75-00-3 | 200-830-5| Cloroetan | 268| 100| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|166.| 67-66-3 | 200-663-8| Cloroform (triclormetan) | | | | |
| | | | pC P | 10| 2| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|167.| – | – | Cloroformiat de metil si | | | | |
| | | | etil | – | – | 4| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|168.| 76-06-2 | 200-930-9| Cloropicrina | 0,50| 0,07| 0,70| 0,1|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|169.| 126-99-8 | 204-818-0| Cloropren | | | | |
| | | | (2-clor-butadiena 1,3) P | 30| 8| 50| 14|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|170.| 2039-87-4 | 218-026-8| Clorstiren (mono) | 50| 9| 100| 18|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|171.| 95-49-8 | 202-424-3| Clor toluen (o,p) | 150| 30| 250| 50|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|172.| 75-36-5 | 200-865-6| Clorura de acetil | 2| 0,6| 5| 1,6|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|173.| 107-05-1 | 203-457-6| Clorura de alil | 3| 1| 6| 2|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|174.| 12125-02-9| 235-186-4| Clorura de amoniu | 5| – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|175.| 95-49-8 | 202-424-3| Clorura de benzil | 5| 1| 8| 1,5|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|176.| 98-88-4 | 202-710-8| Clorura de benzoil | 5| 0,9| 10| 1,8|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|177.| 108-77-0 | 203-614-9| Clorura de cianuril | – | – | 1| 0,1|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|178.| 79-04-9 | 201-171-6| Clorura de cloracetil | 10| 2| 20| 4|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|179.| 79-36-7 | 201-199-9| Clorura de dicloracetil | 3| 0,5| 5| 0,8|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|180.| 75-00-3 | 200-830-5| Clorura de etil | 1000| 380| 2000| 760|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|181.| 75-29-6 | 200-858-8| Clorura de izopropil | 400| 125| 500| 156|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|182.| 563-52-0 | 209-252-8| Clorura de metalil | 80| 22| 150| 41|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|183.| 74-87-3 | 200-817-4| Clorura de metil | 75| 36| 150| 72|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|184.| 75-09-2 | 200-838-9| Clorura de metilen pC | 174| 50| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|185.| – | – | Clorura de metil alchil- | | | | |
| | | | ciano-etil-benzil-amoniu | 3| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|186.| 10545-99-0| 234-129-0| Clorura de sulf | 2| 0,4| 5| 0,9|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|187.| 7791-25-5 | 232-245-6| Clorura de sulfuril | 2| 0,4| 5| 0,9|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|188.| 7719-09-7 | 231-748-8| Clorura de tionil | 15| 3| 25| 5|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|189.| – | – | Clorura de tiofosforil | 2| – | 5| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|190.| 75-01-4 | 200-831-0| Clorura de vinil C | 7,77| 3| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|191.| 7440-48-4 | 231-158-0| Cobalt (oxid de cobalt) | 0,05| – | 0,10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|192.| – | – | Colofoniu (produsi de | | | | |
| | | | descompunere la lipirea | | | | |
| | | | cu fludor, exprimati în | | | | |
| | | | formaldehida) | 0,10| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|193.| 1319-77-3 | 215-293-2| Cresoli (toti izomerii) | | | | |
| | | | P | 22| 5| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|194.| – | – | Crom hexavalent si | | | | |
| | | | metalurgia cromului | | | | |
| | | | C | 0,05| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|195.| 7440-47-3 | 231-157-5| Crom metalic, compusi | | | | |
| | | | anorganici ai cromului | | | | |
| | | | (II) si compusi | | | | |
| | | | anorganici ai cromului | | | | |
| | | | (insolubili) (III) | 2| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|196.| – | – | Cromat de zinc C | 0,01| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|197.| – | – | Crom trivalent | 0,05| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|198.| 7440-50-8 | 231-159-6| Cupru (fumuri) | – | – | 0,20| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|199.| 7440-50-8 | 231-159-6| Cupru (pulberi) | 0,50| – | 1,50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|200.| 94-75-7 | 202-361-1| 2,4 D (acid 2,4-diclor- | | | | |
| | | | fenoxiacetic) | 5| – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|201.| – | – | Dazomet (tetrahidro-3,5- | | | | |
| | | | dimetil-2H-1,3,5- | | | | |
| | | | triadiazin-2 tion) | – | – | 3| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|202.| 50-29-3 | 200-024-3| DDT (p,p’-diclorodifenil-| | | | |
| | | | tricloroetan) P | 0,50| – | 1| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|203.| – | – | DDVP (o,o’-dimetil-2,2 | | | | |
| | | | diclordivinil-fosfat) P | 0,50| – | 1,50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|204.| 17702-41-9| 241-711-8| Decaboran P | 0,10|0,016| 0,30| 0,05|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|205.| 493-02-7 | 207-771-4| Decalina | | | | |
| | | | (decahidro-naftalina) | 100| 18| 200| 36|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|206.| 8022-00-2 | – | Demeton-metil | | | | |
| | | | (metasistox) P | 0,20| – | 0,50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|207.| 123-42-2 | 204-626-7| Diaceton-alcool | | | | |
| | | | (4-hidroxi-4 metil 2 | | | | |
| | | | pentanona) | 150| 32| 250| 53|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|208.| 124-02-7 | 204-671-2| Dialilamina | 0,50| 0,1| 2| 0,5|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|209.| 999-21-3 | 213-658-0| Dialil maleat | 1| – | 5| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|210.| – | – | N,N Dialil-diclor- | | | | |
| | | | acetamida | 7| – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|211.| 334-88-3 | 206-382-7| Diazometan | 0,30| 0,2| 0,50| 0,3|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|212.| – | – | Dibenzil-diizocianat | – | – | 0,20| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|213.| 19287-45-7| 242-940-6| Diboran | 0,10| 0,1| 1| 1|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|214.| 106-93-4 | 203-444-5| Dibrometan (1,2) pC P | 0,80| 0,1| 2| 0,3|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|215.| 111-92-2 | 203-921-8| Dibutilamina | – | – | 6| 1,1|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|216.| 84-74-2 | 201-557-4| Dibutilftalat | 2| – | 5| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|217.| – | – | Diclorohexil-amina | 100| – | 150| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|218.| 95-50-1 | 202-425-9| 1,2 Diclorbenzen P | 122| 20| 306| 50|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|219.| 106-46-7 | 203-400-5| 1,4 Diclorbenzen | 122| 20| 306| 50|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|220.| 75-71-8 | 200-893-9| Diclor-difluor-metan | | | | |
| | | | (freon 12) | 2000| 494| 3000| 741|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|221.| 75-34-3 | 200-863-5| 1,1 Dicloretan P | 412| 100| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|222.| 107-06-2 | 203-458-1| 1,2 Diclor etan | 30| 7| 70| 17|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|223.| 75-35-4 | 200-864-0| Dicloretilena (1,1) | | | | |
| | | | (clorura de viniliden) | 20| 5| 80| 20|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|224.| 540-59-0 | 208-750-2| Dicloretilena (1,2) | 200| 50| 300| 76|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|225.| 96-23-1 | 202-491-9| Diclorhidrina P | 5| 0,95| 10| 1,9|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|226.| – | – | 2,4 Diclor-6 (1 metil-1 | | | | |
| | | | cian-etil amino-S- | | | | |
| | | | triazina) | 20| – | 30| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|227.| 75-43-4 | 200-869-8| Dicloromonofluor metan | | | | |
| | | | (Freon 21) | 42| 10| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|228.| 594-72-9 | 209-854-0| Diclor 1,1-nitroetan 1 | 10| 1,7| 40| 7|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|229.| – | – | Diclorpinacolona(3,3,3- | | | | |
| | | | trimetil-1-diclor-2- | | | | |
| | | | butanona) | – | – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|230.| 78-87-5 | 201-152-2| Diclorpropan (1,2) | 100| 22| 200| 44|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|231.| 6607-45-0 | – | Diclorstiren | 30| – | 50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|232.| 76-14-2 | 200-937-7| Diclor-tetrafluoro-etan | | | | |
| | | | (freon 114) | 3000| 430| 5000| 715|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|233.| 60-57-1 | 200-484-5| Dieldrin (1,2,3,4,10,10 | | | | |
| | | | hexaclor-6,7 epoxi- | | | | |
| | | | 1,4,4a,5,6,7,8,8a, | | | | |
| | | | octahidro-1,4,5,8, | | | | |
| | | | dimetano-naftalina) P | 0,20| – | 0,25| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|234.| 109-89-7 | 203-716-3| Dietilamina | 15| 5| 30| 10|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|235.| 100-37-8 | 202-845-2| Dietilaminoetanol P | 30| 6| 45| 9|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|236.| 91-66-7 | 202-088-8| N,N dietilanilina | 10| 1,6| 20| 3,2|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|237.| – | – | N-Dietilciclohexilamina | 15| – | 30| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|238.| 111-46-6 | 203-872-2| Dietilenglicol | 500| 115| 800| 184|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|239.| 137-30-4 | 205-288-3| Dietilditiocarbamat de | | | | |
| | | | zinc | 3| – | 5| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|240.| 111-40-0 | 203-865-4| Dietilentriamina P | 2| 0,5| 4| 1|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|241.| 122-39-4 | 204-539-4| Difenilamina | 4| – | 6| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|242.| 80-10-4 | 201-251-0| Difenildiclorsilan | 5| 0,5| 7| 0,7|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|243.| 25167-94-6| 246-696-4| Difenilpropan | 10| | 15| |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|244.| – | – | Difil (dinil; dowtherm; | | | | |
| | | | amestec de difenil si | | | | |
| | | | oxid de difenil) | 2| – | 4| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|245.| 75-61-6 | 200-885-5| Difluor-dibrom-metan | 600| 70| 800| 93|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|246.| 2238-07-5 | 218-802-6| Diglicidil-eter (DGE) | 0,50| 0,1| 2| 0,4|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|247.| – | – | 2,3 dihidro-2,2 dimetil- | | | | |
| | | | 7-clorobenzofuran | 150| – | 250| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|248.| – | – | 2,3 dihidro-2,2 dimetil- | | | | |
| | | | 7-hidrobenzofuran | 80| – | 150| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|249.| 108-83-8 | 203-620-1| Diizobutil cetona | 150| 26| 250| 43|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|250.| – | – | Diizobutilena | 2000| – | 2500| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|251.| – | – | Diizobutilfosfat | 15| – | 25| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|252.| – | – | Diizobutilfosfonat de | | | | |
| | | | metil-alchil-amoniu | 50| – | 100| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|253.| – | – | Diizopropil ditiofosfat | | | | |
| | | | de sodiu (RC-331) | – | – | 20| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|254.| – | – | Dimerol (ulei dieteric) | 5| – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|255.| 127-19-5 | 204-826-4| N,N-dimetilacetamida P | 36| 10| 72| |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|256.| 124-40-3 | 204-697-4| Dimetilamina | 3,8| 2| 9,4| |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|257.| 121-69-7 | 204-493-5| N,N-dimetilanilina P | 25| 5| 49| 10|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|258.| 103-83-3 | 203-149-1| Dimetil-benzil-amina | 5| 0,9| 10| 1,8|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|259.| | | Dimetil-diclor-fosfat | – | | 4| |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|260.| 75-78-5 | 200-901-0| Dimetil-diclorsilan | 3| 0,6| 6| 1,2|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|261.| – | – | Dimetilfosfit (distilat) | 12| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|262.| 1331-15-3 | – | Dimetil-dioxan | 50| – | 100| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|263.| 68-12-2 | 200-679-5| Dimetil-formamida P | 10| 3,3| 30| 10|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|264.| 57-14-7 | 200-316-0| 1,1 dimetilhidrazina | | | | |
| | | | pC P | 0,70| 0,3| 1,50| 0,6|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|265.| 77-78-1 | 201-058-1| Dimetilsulfat pC P | 0,50| 0,1| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|266.| 120-61-6 | 204-411-8| Dimetiltereftalat | 2| – | 5| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|267.| – | – | Dimetoat (regor; acid | | | | |
| | | | fosforoditioic) | 7| – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|268.| 628-96-6 | 211-063-0| Dinitrat de etilen | | | | |
| | | | glicol P | 0,30| 0,05| 1| 0,2|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|269.| 528-29-0 | 208431-8 | Dinitrobenzen P | 1| 0,15| 1,50| 0,2|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|270.| – | – | Dinitrocaprilfenol | 15| – | 25| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|271.| 97-00-7 | 202-551-4| Dinitroclorbenzen | – | – | 1| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|272.| 51-28-5 | 200-087-7| Dinitrofenol P | 0,70| – | 1| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|273.| – | – | Dinitro-fluor-crezol | 5| – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|274.| 534-52-1 | 208-601-1| 4,6 Dinitro-o-crezol P | 0,05| – | 0,20| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|275.| 25321-14-6| 246-836-1| Dinitrotoluen P | 1| – | 1,50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|276.| 2813-95-8 | 220-560-1| Dinosebacetat | 0,70| – | 1| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|277.| 88-85-7 | 201-861-7| Dinoseb (dibutox; 4,6 | | | | |
| | | | dinitro-2 sec-butilfenol)| 0,10| – | 0,50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|278.| 117-84-0 | 204-214-7| Dioctilftalat sec. | | | | |
| | | | (dietil-hexil 2-ftalat) | 2| 0,1| 5| 0,3|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|279.| 123-91-1 | 204-661-8| Dioxan | | | | |
| | | | (bioxid de dietilena) P | 30| 8| 50| 14|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|280.| 142-84-7 | 205-565-9| Dipropilamina | 1,70| 0,4| 2| 0,5|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|281.| 298-04-4 | 206-054-3| Disulfoton (o, o-dietil- | | | | |
| | | | S-2-(etil-tio) etil- | | | | |
| | | | fosforoditionat) | 0,10| – | 0,20| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|282.| 112-34-5 | 203-961-6| Dowanol DB (eter | | | | |
| | | | monobutilic al | | | | |
| | | | dietilenglicolului) | 150| – | 250| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|283.| 72-20-8 | 200-775-7| Endrin (endo-endo- | | | | |
| | | | hexaclor 1,2,3,4,10,10- | | | | |
| | | | epoxi-6,7, octahidro- | | | | |
| | | | 1,4,4a,5,6,7,8,8a- | | | | |
| | | | dimetano-,4,5,8, | | | | |
| | | | naftalina) P | 0,03| – | 0,10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|284.| 106-89-8 | 203-439-8| Epiclorhidrina pC P | 1| 0,2| 4| 0,8|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|285.| – | – | EPN (ester tionobenzen- | | | | |
| | | | fosforic de etil si | | | | |
| | | | p-nitrofenil) P | 0,50| – | 1| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|286.| 141-43-5 | 205-483-3| Etanolamina P | 2,5| 1| 7,6| 3|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|287.| 142-96-1 | 205-575-3| Eter butilic P | 30| 6| 50| 9|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|288.| 111-44-4 | 203-870-1| Eter diclor-dietilic | | | | |
| | | | 2,2′[oxid de bis | | | | |
| | | | (2-cloretil)] P | 40| 6,8| 60| 10,3|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|289.| – | – | Eter diclor-etil P | – | – | 50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|290.| – | – | Eter dimetilic al | | | | |
| | | | acidului tereftalic | 5| – | 30| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|291.| 60-29-7 | 200-467-2| Eter etilic | 300| 99| 800| 264|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|292.| 563-12-2 | 209-242-3| Eter metilic al | | | | |
| | | | dipropilen glicolului P | 300| 18| 500| 3|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|293.| – | – | Eter propilic | | | | |
| | | | (izopropileter) | 1000| – | 1500| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|294.| 75-04-7 | 200-834-7| Etilamina | 9,4| 5| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|295.| 100-41-4 | 202-849-4| Etilbenzen P | 442| 100| 884| 200|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|296.| 106-35-4 | 203-388-1| Etil-butil-cetona | | | | |
| | | | (3-heptanona) | 150|32,17| 250| 5,3|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|297.| 5459-93-8 | 226-733-8| N-etil-ciclohexil-amina | 15| 2,9| 30| 5,8|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|298.| – | – | Etilen-bis-ditiocarbamat | | | | |
| | | | de amoniu | 20| – | 25| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|299.| 107-07-3 | 203-459-7| Etilenclorhidrina P | 3| 1| 10| 3|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|300.| 107-15-3 | 203-468-6| Etilendiamina | 20| 8| 30| 12|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|301.| 107-21-1 | 203-473-3| Etilenglicol P | 52| 20| 104| 40|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|302.| – | – | Etilen-glicol-bis- | | | | |
| | | | semiformiat | 0,50| – | 1| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|303.| 151-56-4 | 205-793-9| Etilenimina P | 0,50| 0,3| 1| 0,5|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|304.| – | – | Etilentiocloroformiat | – | – | 0,50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|305.| – | – | Etil-izobutil-ditiofosfat| | | | |
| | | | de sodiu | – | – | 20| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|306.| – | – | 5-etilpiridin-2 carbinol | | | | |
| | | | acetat | – | – | 2| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|307.| 622-96-8 | 210-761-2| Etil toluen | 300| 61| 400| 81|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|308.| – | – | Etoxi-etil-metacrilat | | | | |
| | | | (beta) | 100| – | 200| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|309.| 101-84-8 | 202-981-2| Fenileter (vapori) | 5| 0,7| 10| 1,4|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|310.| – | – | Fenil-glicidil-eter (PGE)| 6| 1| 10| 2|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|311.| 100-63-0 | 202-873-5| Fenil hidrazina pC P | 15| 3| 25| 6|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|312.| 98-86-2 | 202-708-7| Fenil-metil-cetona | | | | |
| | | | (acetofenona) | 100| 20| 200| 41|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|313.| 135-88-6 | 205-223-9| H-Fenil-beta-naftilamina | | | | |
| | | | Fp | – | – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|314.| 98-83-9 | 202-705-0| 2-Fenilpropena | 246| 50| 492| 100|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|315.| 106-50-3 | 203-404-7| Fenilendiamina (p) P | 0,07| 0,01| 0,10| 0,02|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|316.| 95-54-5 | 202-430-6| Fenilendiamina (o) | – | – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|317.| – | – | Fenixol (ulei dielectric)| 30| – | 50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|318.| 108-95-2 | 203-632-7| Fenol P | 7,8| 2| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|319.| – | – | Ferovanadiu (praf) | 0,50| – | 1,50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|320.| 7782-41-4 | 231-954-8| Fluor | 1,58| 1| 3,16| 2|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|321.| 62-74-8 | 200-548-2| Fluor-acetat de sodiu P | 0,02|0,004| 0,05| 0,01|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|322.| 7789-75-5 | 232-188-7| Fluorura de calciu | 1| – | 2| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|323.| 2699-79-8 | 220-281-5| Fluorura de sulfuril | 15| – | 20| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|324.| – | – | Fluoruri anorganice | 2,5| – | -| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|325.| 50-00-0 | 200-001-8| Formaldehida pC | 1,20| 1| 3| 2|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|326.| 75-12-7 | 200-842-0| Formamida | 20| 11| 30| 16|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|327.| 109-94-4 | 203-721-0| Formiat de etil | 200| 66| 300| 99|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|328.| 107-31-3 | 203-481-7| Formiat de metil | 150| 61| 250| 102|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|329.| 298-01-1 | 206-051-7| Fosdrin (2-carbometoxi- | | | | |
| | | | 1-metil-vinil-dimetil- | | | | |
| | | | fosfat) | 0,05| – | 0,15| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|330.| – | – | N-Fosfo-metil-glicina | 15| – | 20| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|331.| 7803-51-2 | 232-260-8| Fosfina | 0,14| 0,1| 0,28| 0,2|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|332.| 7723-14-0 | 231-768-7| Fosfor (galben) | 0,05| – | 0,15| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|333.| 75-44-5 | 200-870-3| Fosgen (clorura de | | | | |
| | | | carbonil) | 0,08| 0,02| 0,4| 0,1|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|334.| 98-01-1 | 202-627-7| Furfurol | 10| 2,5| 15| 4|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|335.| – | – | Gaze lichefiate | | | | |
| | | | (continând în principal | | | | |
| | | | C3-C4) | 1200| – | 1500| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|336.| 7440-56-4 | 231-161-6| Germaniu | 2| – | 5| – |
| | 20619-16-3| 243-922-0| Oxid de germaniu | | | | |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|337.| 556-52-5 | 209-128-3| Glicidol | | | | |
| | | | (2,3-epoxi-1-propanol) | 50| 16,5| 100| 33|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|338.| 7440-58-6 | 231-166-4| Hafniu | 0,20| – | 0,50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|339.| 151-67-7 | 205-796-5| Halotan | 400| 50| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|340.| 110-43-0 | 203-767-1| 2-Heptanona P | 238| 50| 475| 100|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|341.| 106-35-4 | 203-388-1| Heptan-3-ona | 95| 20| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|342.| 76-44-8 | 200-962-3| Heptaclor (heptaclor-1,4,| | | | |
| | | | 5,6,7,8,8-tetra-hidro 3a,| | | | |
| | | | 4,7,7a metano-4,7inden) | 0,30| – | 0,60| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|343.| 142-82-5 | 205-563-8| Heptan (n) | 2085| 500| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|344.| 110-54-3 | 203-777-6| Hexan (n) | 72| 20| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|345.| 118-74-1 | 204-273-9| Hexaclorbenzen | 0,50| – | 1| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|346.| 87-68-3 | 201-765-5| Hexaclorbutadiena pC P | – | – | 0,20| 0,02|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|347.| 58-89-9 | 200-401-2| Hexaclorciclohexan (HCH, | | | | |
| | | | lindan) P | 0,30| – | 0,50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|348.| 67-72-1 | 200-666-4| Hexacloretan | 5| 0,5| 8| 0,8|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|349.| 124-09-4 | 204-679-6| Hexametilen-diamina | 1| – | 5| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|350.| 822-06-0 | 212-485-8| Hexametilen-diizocianat | 0,05|0,007| 1| 0,14|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|351.| 302-01-2 | 206-114-9| Hidrazina pC P | 0,10| 0,08| 1| 0,8|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|352.| – | – | Hidrocarburi alifatice | | | | |
| | | | (white spirit, solvent | | | | |
| | | | nafta, ligroina, petrol | | | | |
| | | | lampant, motorina) | 700| – | 1000| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|353.| – | – | Hidrocarburi policiclice | | | | |
| | | | aromatice (fractiunea | | | | |
| | | | extractibila în benzen) | | | | |
| | | | C | 0,20| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|354.| 123-31-9 | 204-617-8| Hidrochinona | 1 | – | 2 | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|355.| 7784-42-1 | 232-066-3| Hidrogen arseniat | 0,10| 0,03| 0,30| 0,09|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|356.| – | – | Hidrogen fosforat | 0,20| – | 0,50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|357.| 7783-07-5 | 231-978-9| Hidrogen seleniat | 0,07| 0,02| 0,17| 0,05|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|358.| – | – | Hidrogen stibiat | 0,20| – | 0,50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|359.| 7783-06-4 | 231-977-3| Hidrogen sulfurat | 10| 7,2| 15| 10,8|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|360.| 1310-73-2 | 215-185-5| Hidroxizi alcalini | | | | |
| | | | exprimati în hidroxid de | | | | |
| | | | sodiu | 1| – | 3| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|361.| 1305-62-0 | 215-137-3| Hidroxid de calciu | 5| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|362.| 118-29-6 | 204-241-4| N-Hidroximetilftalimida | 50| 7 | 75| 10|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|363.| 7580-67-8 | 231-484-3| Hidrura de litiu |0,025| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|364.| – | – | Idefil (2 etilhexil-sulfo| | | | |
| | | | -succinat de sodiu) | – | – | 20| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|365.| 7553-56-2 | 231-442-4| Iod | 0,50| 0,09| 1| 0,2|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|366.| 74-88-4 | 200-819-5| Iodura de metil pC P | 15| 1,5| 25| 1|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|367.| 624-83-9 | 210-866-3| Izocianat de metil P | 0,02|0,008| 0,05| 0,02|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|368.| 78-59-1 | 201-126-0| Izoforona | | | | |
| | | | (izoacetofenona) | 25| 4,42| 50| 8|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|369.| – | – | Izooctina | 500| – | 700| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|370.| 78-78-4 | 201-142-8| Izopentan | 3000| 1000| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|371.| 75-31-0 | 200-860-9| Izopropilamina | 7| 3| 10| 4|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|372.| 98-82-8 | 202-704-5| Izopropil-benzen (cumen) | 100| 20| 150| 30|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|373.| 4016-14-2 | 223-672-9| Izopropil-glicidil-eter | | | | |
| | | | (IGE) | 50| 10,5| 100| 21|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|374.| – | – | Mancozeb (etilen-bis- | | | | |
| | | | ditiocarbamat de zinc si | | | | |
| | | | mangan) | 100| – | 200| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|375.| 7439-96-5 | 231-105-1| Mangan | 0,50| – | 3| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|376.| 121-75-5 | 204-497-7| Malation (o,o-dimetil- | | | | |
| | | | ditiofosfat-dietil- | | | | |
| | | | mercapto-succinat) P | 7| – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|377.| 74-93-1 | 200-822-1| Mercaptan (metil si etil)| – | – | 1| – |
| | 75-08-1 | 200-837-3| | | | | |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|378.| 7439-97-6 | 231-106-7| Mercur P | 0,05| – | 0,15| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|379.| – | – | Mercur (compusi organici)| | | | |
| | | | P | – | – | 0,01| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|380.| 108-67-8 | 203-604-4| Mesitilen | 100| 20| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|381.| 80-62-6 | 201-297-1| Metacrilat de metil | 150| – | 250| – |
| | 97-63-2 | 202-597-5| Metacrilat de etil | | | | |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|382.| 97-88-1 | 202-615-1| Metacrilat de N-butil | 150| 25| 250| 43|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|383.| 74-82-8 | 200-812-7| Metan | 1200| 1834| 1500| 2292|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|384.| 74-99-7 | 200-828-4| Metil-acetilena (propina)| 1300| 793| 1500| 915|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|385.| 109-87-5 | 203-714-2| Metilal (dimetoximetan) | 1500| 531| 2500| 885|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|386.| 74-89-5 | 200-820-0| Metilamina | 10| 8| 15| 12|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|387.| 100-61-8 | 202-870-9| N-Metilanilina P | 7| 16| 10| 2|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|388.| 591-78-6 | 209-731-1| Metil-n-butil-cetona | | | | |
| | | | (hexanona) | 200| 49| 300| 80|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|389.| 63-25-2 | 200-555-0| Metil-n-carbamat naftil | | | | |
| | | | (carbaril) | 2| – | 5| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|390.| 109-86-4 | 203-713-7| Metil-celosolv | | | | |
| | | | (metoxi-2-etanol) P | 16| 5,75| 30| 7|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|391.| 108-87-2 | 203-624-3| Metil-ciclohexan | 1200| 211| 1500| 375|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|392.| 25639-42-3| 247-152-6| Metil-ciclohexanol | 200| 42| 300| 64|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|393.| 583-60-8 | 209-513-6| Metil-ciclohexanona P | 250| 54,5| 350| 76|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|394.| – | – | N-metil-cloro-acetamida | 10| – | 14| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|395.| – | – | Metil-clor-acrilat | 2| – | 5| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|396.| 71-55-6 | 200-756-3| Metil-cloroform | | | | |
| | | | (1,1,1-tricloretan) | 1000| 183| 1500| 275|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|397.| 101-14-4 | 202-918-9| 4,4’metilen-bis- | | | | |
| | | | (2-clor-anilina) pC P | 0,22| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|398.| – | – | Metilen-bis | | | | |
| | | | fenilizocianat (difenil | | | | |
| | | | metan 4,4 diizocianat) | – | – | 0,15| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|399.| – | – | 4,4 Metilen dianilina | | | | |
| | | | pC P | 0,80| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|400.| 78-93-3 | 201-159-0| Metil-etil-cetona | | | | |
| | | | (2 butanona) | 200| 63| 300| 101|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|401.| – | – | Metil-etil-parathion P | 0,05| – | 0,10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|402.| 541-85-5 | 208-793-7| 5 Metilheptan-3-ona | 53| 10| 107| 20|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|403.| 110-12-3 | 203-737-8| 5 Metilhexan-2-ona | 95| 20| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|404.| 106-68-3 | 203-423-0| Metil-hexil-cetona | | | | |
| | | | (octanona) | 100| 19| 200| 38|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|405.| 60-34-4 | 200-471-4| Metil-hidrazina pC P | 0,37| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|406.| 108-10-1 | 203-550-1| Metil-izobutil-cetona | 200| 47| 300| 71|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|407.| – | – | Metil-izobutir-aldehida | 200| – | 300| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|408.| – | – | Metil-izobutir-aldoxima | – | – | 5| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|409.| 141-79-7 | 205-502-5| Metil-izobutinil-cetona | | | | |
| | | | (oxid de mesitin) | 50| 12| 100| 24|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|410.| – | – | Metil H diclorsilan | 3| – | 5| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|411.| 110-91-8 | 203-815-1| N-metilmorfolina | – | – | 70| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|412.| 950-35-6 | – | Metil-parathion | | | | |
| | | | (tiofosfat de di-o-metil | | | | |
| | | | si o,p-nitro-fenil) P | 0,10| – | 0,30| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|413.| 108-10-1 | 203-550-1| 4-Metilpentan-2-ona | 83| 20| 208| 50|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|414.| 107-87-9 | 203-528-1| Metil-propil-cetona | | | | |
| | | | (pentanona) | 250| 71| 300| 85|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|415.| 100-80-1 | 202-889-2| Metil-stiren | 250| 51| 350| 72|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|416.| – | – | Metil tiofonat (produs | | | | |
| | | | tehnic) | – | – | 15| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|417.| – | – | Metil tiofonat | | | | |
| | | | (conditionat cu 70% | | | | |
| | | | substanta activa) | – | – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|418.| – | – | Metil-triclorsilan | 1| – | 3| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|419.| – | – | Metil-vinil-diclorsilan | 3| – | 5| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|420.| – | – | Metil-vinil-siloxan P | 30| – | 50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|421.| – | – | Metoben[1,2-bis-(3 | | | | |
| | | | metoxicarbonil-2- | | | | |
| | | | tiouracil) benzen] | – | – | 12| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|422.| 72-43-5 | 200-779-9| Metoxiclor[1,1,1-triclor | | | | |
| | | | -2,2 di(p-metoxi-fenil) | | | | |
| | | | etan] P | 10| – | 15| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|423.| 107-98-2 | 203-539-1| 1-Metoxipropan 2-ol P | 375| 100| 568| 150|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|424.| 111-77-3 | 203-906-6| 2-(2-metoxietoxi)-etanol | | | | |
| | | | P | 50,1| 10| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|425.| 34590-94-8| 252-104-2| (2-metoximetiletoxi)- | | | | |
| | | | propanol P | 308| 50| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|426.| 21087-64-9| 244-209-7| Metribuzin | 1| – | 2| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|427.| 7439-98-7 | 231-107-2| Molibden (compusii | | | | |
| | | | insolubili) | 5| – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|428.| 7439-98-7 | 231-107-2| Molibden (compusii | | | | |
| | | | solubili) | 2| – | 65| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|429.| – | – | Molinat 8bis etil-N,N- | | | | |
| | | | hexametilen-tio-carbamat)| – | – | 0,50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|430.| 107-11-9 | 203-463-9| Monoalilamina | 0,10| – | 0,40| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|431.| – | – | Monoclor acetat de metil | 5| – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|432.| 96-24-2 | 202-492-4| Monoclorhidrina | 5| – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|433.| – | – | Monoeter-rezorcina | 50| – | 100| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|434.| 107-10-8 | 203-462-3| Monopropilamina | 0,50| 0,2| 0,80| 0,3|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|435.| 110-91-8 | 203-815-1| Morfolina (oxid de | | | | |
| | | | dietilen imida; tetra- | | | | |
| | | | hidro 1,4-oxazina) | 36| 10| 72| 20|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|436.| 10102-43-9| 233-271-0| Monoxid de azot | 30| 24| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|437.| 91-20-3 | 202-049-5| Naftalina | 50| 9,5| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|438.| 91-59-8 | 202-080-4| beta-naftilamina C Fp P | – | – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|439.| 90-15-3 | 201-969-4| alpha-naftol P | 10| – | 15| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|440.| 7440-02-0 | 231-111-4| Nichel si compusi C | 0,10| – | 0,50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|441.| 13463-39-3| 236-669-2| Nichel carbonil | 0,05| – | 0,10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|442.| 54-11-5 | 200-193-3| Nicotina P | 0,5| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|443.| 79-46-9 | 201-209-1| Nitrat de izopropil | 20| 5| 25| 7|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|444.| 627-13-4 | 210-985-0| Nitrat de n-propil | 75| 17,5| 100| 23|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|445.| 100-01-6 | 202-810-1| P-nitroanilina P | 3| 0,5| 5| 0,9|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|446.| 100-17-4 | 202-825-3| P-nitroanisol | 5| – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|447.| 98-95-3 | 202-716-0| Nitrobenzen P | 1| 0,2| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|448.| 627-05-4 | 210-980-3| Nitrobutan | 50| – | 75| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|449.| 92-93-3 | 202-204-7| 4-nitrodifenil pC Fp P | – | – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|450.| 79-24-3 | 201-188-9| Nitroetan | 100| 32| 150| 49|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|451.| 100-12-9 | 202-821-1| Nitroetilbenzen P | 15| 2| 20| 3|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|452.| 55-63-0 | 200-240-8| Nitroglicerina | | | | |
| | | | (trinitroglicerina) P | 0,05|0,006| 2| 0,25|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|453.| 75-52-5 | 200-876-6| Nitrometan | 100| 40| 150| 60|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|454.| 86-57-7 | 201-684-5| alpha-nitronaftalina | 20| 3| 30| 4|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|455.| 79-46-9 | 201-209-1| Nitropropan (2) pC | – | – | 30| 4|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|456.| – | – | Nitrotoluen (o,m,p) P | 10| 2| 30| 4|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|457.| 62-75-9 | 200-549-8| N-Nitrozodimetilamina | | | | |
| | | | pC Fp P | – | – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|458.| 152-16-9 | 205-801-0| Octametil-pirofosfor- | | | | |
| | | | amida (pestox 3, | | | | |
| | | | schradan) P | 0,30| – | 0,60| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|459.| – | – | Octaclor-dipropileter | 10| – | 15| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|460.| 111-65-9 | 203-892-1| Octan | 1500| 322| 2000| 283|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|461.| 12122-67-7| 235-180-1| Onedin (zineb, etilen-bis| | | | |
| | | | -ditiocarbamat de zinc) | 0,50| – | 1| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|462.| – | – | Orafon (pirimifos-metil) | 0,50| – | 2| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|463.| 50-35-1 | 200-031-1| Ordatox (imidan, fosmet) | 1,50| – | 3| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|464.| 95-57-8 | 202-433-2| Ortoclorfenol | – | – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|465.| – | – | Ortometalil-clorfenileter| 200| – | 300| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|466.| – | – | Ortometalil-oxifenileter | 150| – | 250| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|467.| 10028-15-6| 233-69-2 | Ozon | 0,10| 0,05| 0,20| 0,1|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|468.| – | – | Oxichinolat de cupru | | | | |
| | | | (fungicid S) | 5| – | 9| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|469.| 10025-87-3| 233-046-7| Oxiclorura de fosfor | 1| 0,15| 5| 0,8|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|470.| 1344-28-1 | 215-691-6| Oxid de aluminiu | | | | |
| | | | (aerosoli) | 2| 0,5| 5| 1,2|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|471.| 1305-78-8 | 215-138-9| Oxid de calciu | 2| – | 5| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|472.| 630-08-0 | 211-128-3| Oxid de carbon | 20| 17,5| 30| 26|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|473.| 60-29-7 | 200-467-2| Oxid de dietil | 308| 100| 616| 200|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|474.| 55720-99-5| – | Oxid de difenilclorat P | 0,50| – | 1,50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|475.| 115-10-6 | 204-065-8| Oxid de dimetil | 1920| 1000| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|476.| 75-21-8 | 200-849-9| Oxid de etilena pC | 1,80| 1 | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|477.| 1309-37-1 | 215-168-3| Oxid feric (fumuri, | | | | |
| | | | pulberi) | 5| – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|478.| 1309-48-4 | 215-171-9| Oxid de magneziu (fumuri)| 5| – | 15| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|479.| 75-56-9 | 200-879-2| Oxid de propilena pC | 50| 21| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|480.| 1314-13-2 | 215-222-5| Oxid de zinc (fumuri) | 5| – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|481.| – | – | N-Oxid metil piridina | 2| – | 3| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|482.| 10102-44-0| 233-272-6| Oxizi de azot (exprimati | | | | |
| | | | în NO2) | 5| 3| 8| 4|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|483.| 1306-19-0 | 215-146-2| Oxid de cadmiu (fumuri) | 0,05| – | 0,10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|484.| 8002-74-2 | 232-315-6| Parafina (fumuri) | 2| – | 6| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|485.| 56-38-2 | 200-271-7| Parathion(o,o-dietil-o-p-| | | | |
| | | | nitrofenil-tiofosfat) P | 0,05| – | 0,15| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|486.| 19624-22-7| 243-194-4| Pentaboran | 0,05| 0,01| 0,15| 0,05|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|487.| 76-01-7 | 200-925-1| Pentaclor-etan | 40| – | 60| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|488.| 87-86-5 | 201-778-6| Pentaclor-fenol P | 0,50| 0,04| 1| 0,09|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|489.| – | – | Pentaclor-tiofenat de | | | | |
| | | | zinc | 5| – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|490.| 10026-13-8| 233-060-3| Pentaclorura de fosfor | 1| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|491.| 1314-56-3 | 215-236-1| Pentoxid de difosfor | 1| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|492.| 1314-80-3 | 215-242-4| Pentasulfura de fosfor | 1| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|493.| 109-66-0 | 203-692-4| Pentan | 3000| 1000| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|494.| – | – | Pentafluorura de sulf | 0,10| – | 0,30| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|495.| 127-18-4 | 204-825-9| Percloretilena | | | | |
| | | | (tetracloretilena) | 50| 7| 100| 14|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|496.| 75-70-7 | – | Perclor-metil-mercapan | 0,5| – | 1,5| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|497.| 75-97-8 | 200-920-4| Pinacolona (3,3-dimetil- | | | | |
| | | | 2-butanona) | 60| 15| 150| 37|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|498.| 8003-34-7 | 232-319-8| Piretru | 1| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|499.| 110-86-1 | 203-809-9| Piridina | 15| 5| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|500.| 110-85-0 | 203-808-3| Piperazina (pulbere, | | | | |
| | | | vapori) | 0,1| – | 0,3| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|501.| 120-80-9 | 204-427-5| Pirocatechina | | | | |
| | | | (pirocatecol) | 10| – | 20| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|502.| 7440-06-4 | 231-116-1| Platina (saruri solubile | | | | |
| | | | exprimate în Pt) | 1| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|503.| 7439-92-1 | 231-100-4| Plumb si compusi (în | | | | |
| | | | afara de PbS) | 0,05| – | 0,10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|504.| – | – | Polidimetil-siloxan | 60| – | 80| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|505.| – | – | Propafen[2,4-(6-clor-2- | | | | |
| | | | chinoxalinoxi)-fenoxi- | | | | |
| | | | propionat] | 30| – | 50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|506.| 74-98-6 | 200-827-9| Propan | 1400| 778| 1800| 1000|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|507.| – | – | Propilenimina pC P | 3| – | 5| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|508.| – | – | Propil-glicidil-eter | 100| – | 200| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|509.| 57-57-8 | 200-340-1| Propiolactona beta pC | 1,50| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|510.| 107-12-0 | 203-464-4| Propionitril (cianura de | | | | |
| | | | etil) | 0,10| 0,04| 0,30| 0,13|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|511.| 108-46-3 | 203-585-2| Resorcinol P | 45| 10| – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|512.| – | – | Rodamina de metil | 70| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|513.| 7782-49-2 | 231-957-4| Seleniu si compusi | | | | |
| | | | exprimati în Se | 0,10| – | 0,20| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|514.| 78-10-4 | 201-083-8| Silicat de etil | 100| – | 200| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|515.| 27137-41-3| 248-253-8| Silvan (metil furan) | 10| – | 20| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|516.| – | – | Sistox (demeton; o,o- | | | | |
| | | | dietil-o,2 etil-mercapto-| | | | |
| | | | etil-tionofosfat) P | 0,05| – | 0,15| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|517.| – | – | Solvent nafta (gudron de | | | | |
| | | | huila) P | 100| – | 200| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|518.| 7440-31-5 | 231-141-8| Staniu (compusi | | | | |
| | | | anorganici exprimati ca | | | | |
| | | | Sn) | 2| – | – | – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|519.| 7440-31-5 | 231-141-8| Staniu (compusi organici)| 0,05| – | 0,15| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|520.| 100-42-5 | 202-851-5| Stiren (monomer | | | | |
| | | | feniletilen) | 50| 12| 150| 35|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|521.| 7704-34-9 | 231-722-6| Sulf (pulbere) | – | – | 15| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|522.| 7773-06-0 | 231-871-7| Sulfamat de amoniu | 10| – | 15| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|523.| 75-15-0 | 200-843-6| Sulfura de carbon P | 10| 3| 20| 6|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|524.| 1314-87-0 | 215-246-6| Sulfura de plumb | 0,50| – | 1,50| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|525.| 93-76-5 | 202-273-3| 2,4,5T[acid(triclor-2,4,5| | | | |
| | | | fenoxi-acetic)] | 5| – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|526.| 7440-25-7 | 231-135-5| Tantal si oxid de tantal | 5| – | 10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|527.| 3689-24-5 | 222-995-2| TEDP sau sulfotep | | | | |
| | | | (tetraetil-ditio- | | | | |
| | | | pirofosfat) P | 0,10| – | 0,30| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|528.| 13494-80-9| 236-813-4| Telur | 0,05| – | 0,15| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|529.| 107-49-3 | 203-495-3| TEPP (tetraetil- | | | | |
| | | | pirofosfat) P | 0,05| – | 0,10| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|530.| 8006-64-2 | 232-350-7| Terebentina (esenta de) | | | | |
| | | | P | 400| – | 500| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|531.| 79-27-6 | 201-191-5| Tetrabromura de acetilena| 10| – | 15| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|532.| 76-11-9 | 200-934-0| Tetraclor (1,1,2,2) | | | | |
| | | | (1,1,1,2)-difluor (1,2) | | | | |
| | | | (2,2)etan | 3000| 303| 4000| 404|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|533.| 79-34-5 | 201-197-8| Tetraclor etan (1,1,2,2) | | | | |
| | | | (1,1,1,2) P | 20| 3| 30| 4|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|534.| 56-23-5 | 200-262-8| Tetraclorura de carbon | | | | |
| | | | pC P | 30| 5| 50| 8|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|535.| 7550-45-0 | 231-441-9| Tetraclorura de titan | 1| – | 3| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|536.| – | – | Tetraetil si trietil | | | | |
| | | | plumb P | 0,01| – | 0,03| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|537.| 109-99-9 | 203-726-8| Tetrahidrofuran P | 150| 50| 300| 100|
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|538.| 119-64-2 | 204-340-2| Tetralina | | | | |
| | | | (tetrahidronaftalina) | 100| – | 200| – |
|____|___________|__________|__________________________|_____|_____|_____|_____|
|539.| 509-14-8 | 208-094-7| Tetranitrometan | 3| 0,4| 6| 0,8|
|____|___________|____